CFR se zbate de ani buni să ofere călătorilor un transport la standarde ridicate. Fără succes. Ministerul Transporturilor susține că nu are bani de investiții în infrastructură, dar subvenționează cu succes firme private care concurează cu CFR. Zeci de milioane de euro au ajuns în buzunarele unei firme asociate cu CFR într-o altă companie.

Aceste subvenții au atras atenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție care susțin că CFR a renunțat la majoritatea traseelor de pe liniile neinteroperabile motivând că nu sunt rentabile. Imediat, acestea au fost preluate însă de o firmă privată care a dublat sau triplat cursele efectuate cu toate că numărul călătorilor era redus.

De ce ar fi luat o firmă rute nerentabile la care CFR renunțase? Explicația stă în subvențiile pe care le acordă guvernul firmelor private din transportul feroviar. Numărul de curse a fost crescut pentru a obține o subvenție cât mai mare, în acest caz, spun procurorii, garniturile introduse circulau în 80% dintre situații la o capacitate de transport de numai 5-10%.

Subvenții ilegale de peste 50 de milioane de euro

Firma anchetată este Regiotrans care, susțin anchetatorii DNA, a beneficiat ilegal de subvenții ilegale de 54,5 milioane de euro. Această sumă reprezintă doar o parte din suma totală încasată de Regiotrans ca subvenție între 2009 și 2015, peste 245 de milioane de euro.

Subvențiile pentru operatorii feroviari privați se dau de la bugetul statului în baza mai multor acte normative pentru acoperirea diferenței dintre tarifele stabilite pentru transportul feroviar de călători și costurile reale de transport.

Conform procurorilor, între ianuarie 2009 și ianuarie 2015, patronii Regiotrans, Iorgu Ganea și Costel Comana, i-au determinat pe anumiți funcționari publici din Ministerul Transporturilor să acorde firmei subvenții în valoare de 54,5 milioane de euro.

Cum funcționa sistemul? Contractele de servicii publice în domeniul transportului feroviar de călători încheiate între Ministerul Transporturilor și Regiotrans plafonau profitul pe care firma putea să-l obțină la maxim 5 %. Din din 2013 acesta era plafonat la 3%. Pentru diferența dintre costurile reale de transport și tarifele stabilite la care se adăuga profitul de 5% și mai apoi de 3% se acordau subvenții. Sumele care depășeau acest plafon ar fi trebuit să fie restituite la buget.

RC-CF Trans și Rail Force prestau servicii către Regiotrans ca interpuși, mărindu-se tarifele. Cum cele două firme nu aveau plafonat profitul, prin ele Ganea și Comana și-au dat dividende de aproape 20 de milioane de euro. Rail Force este în prezent deținută și administrată de Rodica Brînzaru care în 2011 a primit firma de la Ganea și Comana.

Mai mult, Regiotrans a alocat în perioada 2008 – 2011pentru investiții puțin peste 1,2 milioane de euro, și nu 25 de milioane de euro cât era stabilit în contractele încheiate cu Ministerul Transporturilor și aprobate prin hotărâri de guvern. În schimb, Regiotrans, RC-CF  Trans și Rail Force au avut între 2009 și 2011 cheltuieli nejustificate, susțin procurorii, care depășesc cuantumul investițiilor.

Cu cât suma alocată pentru investiții și programe de modernizare era mai mică, cu atât creștea proporțional subvenția care se acorda Regiotrans și implicit cuantumul dividendelor distribuite de RC-CF Trans și Rail Force.

Moarte suspectă în WC-ul unui avion

Pe 18 februarie 2015, procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe: Estrella Ștefănescu, șef  Serviciu Urmărire Transporturi în cadrul CFR SA și pe Iorgu Ganea pentru luare și dare de mită.

Din acest prim dosar, procurorii au disjuns pe 28 martie 2018 un altul în care Florin Hădărean, director Regiotrans, este acuzat de dare mită, iar Costache Nicolau, directorul Regionalei CFR Brașov, de luare de mită și trafic de influență.

Nicolau reprezintă CFR în Societatea Comercială de Producție Industrială de Aparataj Centralizare și Telecomandă Căi Ferate SPIACT Brașov SA, firmă în care CFR deține aproape 12%, restul fiind ale RC-CF Trans. Costache Nicolau vota alături de Iorgu și Comana raportul de evaluare a investițiilor făcute de RC-CF Trans în hale de producție.

Regii transportului privat pe calea ferată: Iorgu Ganea – stânga, Costel Comana – dreapta

La o săptămână după ce procurorii DNA i-au reținut partenerul, pe 25 februarie 2015, Costel Comana s-a spânzurat în wc-ul unui avion pe ruta Columbia – Costa Rica.

Estrella Ștefănescu a fost acuzată că i-a ajutat pe Ganea și Comana să preia cât mai multe trasee operate de CFR, trasee la care se renunțase pentru că nu erau rentabile. Mai mult, ea acționat pentru eliminarea de pe trei trasee din nordul Moldovei a unui alt operator privat, competitor al firmelor lui Ganea și Comana.

Bani pentru nuntă, sejururi și cauciuri pentru Audi

Șefa din CFR este acuzată că a oferit și consultanță celor doi pentru a obține contracte cu statul român în detrimentul CFR și a tolerat practicile celor doi de a introduce și menține un număr nejustificat de trenuri și trasee pentru a obține subvenții suplimentare. Ea a întocmit documente care să confirme din partea CFR că Regiotrans merită să primească subvenții nelegale de la stat, spun procurorii.

Pentru acest ajutor, Estrella Ștefănescu a primit, conform anchetatorilor, mai multe favoruri. I s-a făcut revizia mașinii pe care o avea, i s-a alimentat cardul de combustibil pentru ca să poată merge în concediu fără griji. În septembrie 2009 când a cumpărat combustibil, Ștefănescu și fiica sa au stat gratuit la o pensiune deținută de Ganea în Poiana Brașov și i s-a decontat sejurul turistic la Gura Humorului.

În iulie 2011, Ștefănescu a mai primit, se arată în comunicatul DNA, un telefon mobil, un laptop, anvelope de vară pentru Audi, un anumit model de bicicletă drept cadou de Crăciun și bani să meargă la o nuntă. Suma totală a șpăgii a fost calculată de procurorii DNA la 24.653,67 lei din care 923 lei bani peșin.

Estrella Dumitrescu, la audieri

Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe 23 martie 2018 pe Estrella Ștefănescu pentru luare de mită și pe Iorgu Ganea pentru participație improprie la instigarea infracțiunii de acordare de subvenții cu încălcarea legii, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Regiotrans este trimisă în judecată pentru aceleași infracțiuni de care este acuzat Ganea, iar Rail Force SRL, este acuzată că a fost complicele Regiotrans.

Sechestru pus prea târziu

DNA a instituit măsuri asiguratorii pe 14 automotoare, nouă mașini și bani din conturile Regiotrans; 85 de automotoare, 28 de locomotive, 92 de vagoane, patru mașini și echipamente tehnice ale Rail Force; trei terenuri, 11 mașini ale RC-CF, șapte mașini ale unei alte firme din grup.

În cazul Estrellei Ștefănescu s-au indisponibilizat doar 1.240 de euro, pentru că în 2016 ea a donat fiicei terenul și casa de locuit din Otopeni. Terenul are o suprafață de 650 de mp, iar casa, puțin peste 100 mp.

Sechestru asigurator s-a pus pe bunurile lăsate moștenire de Comana fiicei sale Adela: șapte imobile și părțile sociale din opt firme. Presa a scris că după sinuciderea lui Comana, și înainte ca DNA să pună sechestru, fiica fostului patron al Regiotrans a vândut patru imobile lui Liviu Dragnea, fostul coleg de facultate al tatălui său. Adela Comana și Iorgu Ganea dețin fiecare jumătate din Regiotrans și RC-CF Trans.

Statul Român s-a constituit prin ANAF parte civilă cu suma totală de 1.156.064.128 lei.

data-matched-content-ui-type="image_stacked"

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.