Numărul copiilor care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate a crescut în cursul acestui an, faţă de anul trecut, arată datele furnizate de reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Vaslui.
Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Irina Cîmpeanu, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, că, la sfârşitul lunii iunie, , în evidenţele DGASPC Vaslui erau înregistraţi 3.157 de copii care au unul sau amândoi părinţii plecaţi la muncă în străinătate, în condiţiile care, la sfârşitul anului 2017, existau 2.951 astfel de copii.
“La sfârşitul primului trimestru al anului 2018, în evidenţele noastre, întocmite pe baza datelor primite de la primării, la nivelul judeţului erau înregistrate un număr de 2.246 de familii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate, cu 3.157 de copii. În 459 dintre cazuri este vorba despre familii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, în 1.581 de familii doar un părinte este plecat din ţară, în timp ce în 206 cazuri este vorba despre părinţi unici întreţinători de familie monoparentală care sunt plecaţi la muncă în afara ţării”, a declarat purtătorul de cuvânt al DGASPC Vaslui, Irina Cîmpeanu.
Potrivit datelor instituţiei, cei mai mulţi copii se află în îngrijirea rudelor până la gradul IV, fără să beneficieze de măsuri de protecţie. Un număr de 35 de copii care au părinţii plecaţi din ţară sunt crescuţi de asistenţi maternali profesionişti, iar 5 astfel de copii sunt instituţionalizaţi în centre de specialitate.
Specialiştii susţin că odată cu fenomenul migraţiei, familia suferă schimbări structurale şi întâmpină dificultăţi, în multe cazuri copiii ajungând să consume droguri sau alcool, să fie agitaţi, să aibă tulburări alimentare, de somn sau tulburări de comportament ce pot duce la rezultate şcolare slabe, devianţă spre violenţă, apartenenţă la grupuri delincvenţionale.
“În situaţiile cele mai grave, se poate ajunge la afecţiuni somatice sau la tulburări emoţionale severe de genul apatie, anxietate şi în cazuri extreme – depresie sau chiar la tentative de suicid. Toate aceste consecinţe trădează suferinţa copilului şi sunt nefaste, cauzându-i un stres major. Dezechilibrele generate în personalitatea copilului ca urmare a plecării unui părinte sau a ambilor părinţi la muncă în străinătate pot fi ameliorate prin suportul necondiţionat al celor din jurul său, fie că sunt membri ai familiei, educatori sau comunitatea. Se impune atât salvarea lor pe plan emoţional, afectiv, cât şi pe plan relaţional, social pentru a primi permanent susţinere, compasiune, înţelegere, răbdare. În acest fel, vor căpăta încredere şi bucuria de a trăi, iar tensiunile acumulate ca urmare a situaţiei create vor fi minimalizate”, susţin reprezentanţii DGASPC Vaslui.
Potrivit legii, părintele care exercită singur autoritatea părintească are obligaţia de a anunţa serviciile de asistenţă socială cu privire la intenţia de a părăsi ţara, cu cel puţin 40 de zile înainte de plecare. Nerespectarea obligaţiei legale de a notifica intenţia de a părăsi ţara şi de a desemna o persoană care să exercite, pentru o perioadă determinată de timp, autoritatea părintească faţă de copilul sau copiii rămaşi la domiciliu, constituie contravenţie şi poate fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 500 şi 1000 lei.
Sindromul ITALIA: Depresia femeilor plecate la muncă în străinătate, studiată în România