Parchetul General are în lucru un dosar în care se fac cercetări legate de sustragerea unor obiecte arheologice, parte a patrimoniului național. Dosarul are ca obiect săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani și complicitate la furt calificat în formă continuată.
Brățări, monede sau scuturi dacice au fost sustrase din siturile rezervației arheologice din Munții Orăștiei și introduse ulterior pe piața internațională ascunzându-se faptul că provin din activități ilicite.
Procurorii români, cu sprijinul Eurojust, au cooperat cu autoritățile germane și austriece în cadrul unei unei operațiuni de amploare. În februarie și martie 2018 au fost făcute mai multe percheziții domiciliare și la case de licitații din Germania și Austria.
Anchetatorii au ridicat 164 monede antice, dintre care 20 de kosoni, 19 din aur și una din argint datând din secolul I î.e.n.; patru monede de aur de tip Lysimach, secolul II și I î.e.n; două monede de tip Alexandru cel Mare – Callatis din secolul III î.e.n; 49 denari romani imperiali de argint din secolele I și II era noastră și 81 de tetadrahme dacice din secolele III și II î.e.n.
La percheziții au fost găsite și documente care atestă vânzarea unor brățări dacice și a mai multor monede sustrase din siturile arheologicedin România. Procurorii dețin probe conform cărora aceste monede au fost vândute prin intermediul unor case de licitaţii fiind reciclate astfel încât să pară că originea lor este licită.
Interpolul urmărește în continuare mai multe tezaure din România: monede Lysimach din aur a căror greutate totală este de 30 de kg, din care s-au recuperat 37 piese; monede Koson din aur, 25 de kg, din care s-au recuperat 1.038 piese; monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; cinci scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; imitații dacice ale denarilor romani.
„Loturile de monede din aur recuperate recent sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”, spun experții.
Dosarul la care lucrează în prezent procurorii este disjuns din dosarul “Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia”. În acel dosar au fost trimişi în judecată 34 de persoane, 21 fiind condamnate definitiv.