Modelul de afacere al importatorilor germani de medicamente este unul controversat, arată într-o anchetă jurnaliștii de la RTL și Correctiv. Când se îmbolnăvește, omul merge la medic, așteaptă să i se pună un diagnostic și primește o rețetă. Însă nu tot timpul se întâmplă astfel. În România, stat membru al Uniunii Europene ca și Germania, lucrurile stau altfel. Mulți pacienți nu-și primesc tratamentul vital. Și asta se întâmplă din cauza prețului diferit din interiorul UE pentru același medicament.
De exemplu, Avastin, un medicament pentru bolnavii de cancer costă în România 279,40 euro, în Grecia 299,51 euro, iar în Bulgaria 318,64 euro. În Germania, acest medicament costă 472,18 euro aproape cu 200 de euro mai mult decât în România.
Firmele germane profită de această diferență de preț pentru că este rentabil să cumperi stocuri de medicamente din străinătate. Nemții achiziționează aceste medicamente de pe alte piețe și le vând cu profit în Germania. Aceasta este o activitate legală, aducătoare de profit și este bazată pe economia de piață, dar are drept consecință explozia pieței negre pentru că medicamentele se vând sub diferite anunțuri false.
130 de români mor zilnic din cauza lipsei medicamentelor pentru cancer, arată statisticile. Conform președintelui Asociației Bolnavilor de Cancer din România, aceste vieți ar putea fi salvate dacă ar exista acces imediat la medicamentele necesare.
La fel se întâmplă și cu bolnavii de epilepsie. O cutie de Trileptal costă în România 9,69 euro, iar în Germania 39,16 euro. Distribuitorii farma cumpără aceste medicamente din România, le pun în cutii, le etichetează în germană și apoi le vând. Nu numai bolnavii din România suferă în urma acestui tip de afacere, ci și grecii, bulgarii sau spaniolii care nu pot găsi în farmaciile lor medicamentele de care au nevoie.
La o conferință care a avut loc în aprilie acest an în București, s-au făcut public nivelul exportului de medicamente. 48% dintre pastilele pentru bolnavii de cancer sunt trimise la export, 21% dintre cele pentru diabet și 64% dintre cele pentru boli rare. În același timp, Ministerul Sănătății din România are pe site chiar o listă cu medicamentele care lipsesc din stocuri.
Afacerea este simplă: importatorii nemți cumpără de la distribuitori din țări precum România, Grecia sau Bulgaria, medicamente ieftine și le vând la prețuri mai mari în Germania. În câștig ies firmele de distribuție, iar în pierdere bolnavii, dar și sistemul asigurărilor de sănătate din Germania. Conform publicației Ziarul Financiar, România a exportat în 2016 medicamente în valoare de 575 milioane de euro. Aceste date se referă doar la exportul paralel în care medicamentele sunt cumpărate la un preț mic și revândute cu profit maxim în țări mai bogate.
Importatorii germani, cum e și Kohlpharma, sunt susținuți de statul german. Edwin Kohl a început această afacere a importurilor paralele acum 40 de ani, a dus-o la perfecțiune și este unul dintre cei mai bogați 500 de oameni din Germania. Firma sa este una dintre cele mai mari din lume, chiar dacă nu produce niciun medicament. Alte două mari companii de pe această piață sunt Emramed și MPA în spatele cărora se află Günther Fielmann.
Faptul că unele state pot exporta medicamente fără limită ține de lipsa unei legislații coerente, iar distribuitorii farma profită de acest lucru. În Franța, unde medicamentele sunt mai ieftine decât în Germania, există o strictă monitorizare a acestora, ceea ce nu se întâmplă în România. Datele obținute în timpul anchetei jurnalistice arată că importatorii germani au primit licență de import pentru cel puțin jumătate dintre medicamentele care în România sunt greu de găsit. Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, a declarat că viața pacienților este o afacere.
11 state din UE vor să limiteze exporturile de medicamente, așa cum s-a întâmplat și în cazul țigărilor. Urmarea a fost un lobby intens pentru ca acest tip de afacere să continue, mai ales că au existat și plângeri adresate Comisiei Europene împotriva limitării exporturilor.
Kohlpharma a angajat lobbyiști pentru a-și susține afacerile. Unul dintre aceștia Oliver Luksic este fost parlamentar FDP, partid care are de regulă aproximativ 6% din voturile germanilor. Luksic este președintele partidului în Saar și este înregistrat ca lobbyist la Bruxelles. În timp ce Luksic nu neagă că lucrează pentru Kohlpharma, compania susține că el nu este consultantul acesteia. Cu toate acestea, contacte strânse între FDP și industria farma sunt numeroase și evidente, inclusiv sposorizări politice. Pe de altă parte, politicienii CDU din Saar au petrecut revelionul 2016/2017 într-una dintre clădirile Kohlpharma.
Managerii Kohlpharma afirmă că importurile paralele nu înseamnă o lipsă a acestor medicamente de pe piața românească. Cezar Irimia a trimis o scrisoare autorităților germane în care solicită să reglementeze importurile paralele de medicamente, sau măcar să le stopeze până când situația se va stabiliza în România.