Pilele și plăcerile bahice ale unui impiegat CFR au dus la moartea a 22 de persoane și spitalizarea altor 46. A fost primul proces mediatizat al unui inculpat care a fost condamnat la moarte în România. Ceferistul ocupa ilegal acea funcție și a fost aproape să cauzeze cel puțin două accidente feroviare.
Un raport al Consiliul Securității Statului din 12 octombrie 1968, întocmit la numai cinci zile de la accident, aflat în dosarul D 013579 din arhiva CNSAS, dezvăluie cauzele unuia dintre cele mai tragice evenimente feroviare din România. Catastrofa feroviară dintre stațiile Bucerdea și Crăciunel, în apropiere de Teiuș, județul Alba, a îndoliat zeci de familii.
6 octombrie 1968. Duminică. Alexandru Cristea petrece la un botez în comuna Teiuș (n.r. – localitatea a devenit oraș abia în 1994) alături de soție și copil. Urmează să intre în serviciu la ora 19.00. Este acar la CFR. Petrecerea e în toi, nu vrea să plece.
6 octombrie 1968. Ora 21.00. Cristea ajunge la serviciu și îl roagă pe șeful său, impiegatul de mișcare Teodor Petrișor, să nu spună nimănui că a întârziat, să-l primească în tura de serviciu și să-i permită să semneze condica de prezență. Șeful e de acord, mai ales că subalternul îi vâră sub masă o traistă în care se află și băutură. Cristea e trimis la post, dar se interesează telefonic, din cabina sa, dacă șeful și-a primit ploconul. Răspunsul este afirmativ. De mulțumire, nu face raport pentru întârzierea nejustificată de la serviciu și nici nu cere înlocuirea lui Cristea deși că în acea noapte are în grafic un tren cu circulație specială.
7 octombrie 1968. Ora 04.30. Trenul cu regim special trece prin halta Bucerdea. Impiegatul Teodor Petrișor așteaptă cu nerăbdare trecerea acestuia. Nu bea din traista acarului de teamă să nu fie controlat și asistat de cineva la trecerea trenului special.
Ora 04.30 – 05.10. Teodor Petrișor dă cep cadoului primit de la acarul Cristea. Soarbe jumătate de litru de țuică amestecată cu vin.
7 octombrie 1968. Ora 05.54. Operatorul regulatorului de circulație mișcare Blaj, Gheorghe Sabău, transmite către stațiile Cîmpul Libertății, Blaj, Crăciunel, Bucerdea și Podul Mureșului, modificarea graficului de circulație al trenului personal 3340 care circula cu o întârziere de 11 minute din direcția Teiuș-Blaj. Dispoziția era de garare a acestuia pe linie abătută. (n.r. – linia care se ramifică prin aparate dintr-o linie principală) în halta Bucerdea.
Acolo trebuia să facă încrucișarea cu trenul accelerat nr. 303 care circula în sens invers. În mers normal, încrucișarea celor două trenuri avea loc în stația Crăciunel. Întârzierea personalului a fost cauzată de cea a a unui alt accelerat, astfel că 3340 a plecat cu o întîâziere de șapte minute din stația Teiuș și a oprit în stația Podul Mureșului pentru asigurarea limitei de distanță cu acel tren.
Dispoziția privind modificarea graficului trenului 3340, a fost primită, înregistrată și confirmată de toate stațiile menționate, inclusiv de către impiegatul de mișcare Teodor Petrișor din halta Bucerdea. Acesta a primit și înregistrat dispoziția, dar nu a transmis-o și acarilor Nicolae Popa și Alexandru Cristea, așa cum prevedeau instrucțiunile de serviciu.
Ora 05.57. Din stația Podul Mureșului se cere și se acordă de către impiegatul de mișcare Teodor Petrișor cale liberă pentru trenul personal nr. 3340.
Ora 06.07. Din stația Crăciunel se cere și se acordă tot de către Teodor Petrișor cale liberă pentru trenul accelerat nr. 303. Ambele dispoziții de cale liberă din direcții opuse au fost primite, înregistrate și acordate, dar nu au fost transmise celor doi acari. Ulterior, nici nu s-au mai făcut înregistrările cu cele două trenuri în rubricile respective din registrul de căi libere, comenzi și mișcare.
Ora 06.07 – 06.09. Acarul Nicolae Popa de la cabina nr. 2 a haltei Bucerdea aude apropiindu-se un tren dinspre stația Podul Mureșului, tren pentru care nu primise dispoziții. Cere telefonic impiegatului de mișcare Teodor Petrișor relații în legătură cu acest tren. Acesta îi spune că este vorba de trenul cursă de persoane nr. 3340. Acarul Nicolae Popa execută comanda de intrare în stația trenului. Convorbirea este recepționată și de către celălalt acar, Cristea.
Ora 06.12. Personalul 3340 intră în halta Bucerdea pe linie directă, contrar dispoziției de modificare a graficului care prevedea gararea acestuia pe linie abătută în vederea încrucișării cu trenul accelerat nr. 303. După ce 3340 intră în stație și se raportează gararea lui de către acarul Nicolae Popa, impegatul de mișcare Teodor Petrișor dă comanda în bloc pentru plecarea trenului din stație, verifică telefonic la cabina acarului dacă s-a executat comanda și dacă semnalul de ieșire este liber. Apoi iese în fața haltei cu felinarul, dă semnalul de plecare a trenului personal, fără să ceară cale liberă la stația Crăciunel.
Ora 06.13. Trenul personal nr. 3340 pleacă din halta Bucerdea spre Crăciunel. După ce ultimul trece prin fața sa, impiegatul Teodor Petrișor, își dă seama că trenul personal se va ciocni cu trenul accelerat. Caută să oprească fie personalul, fie acceleratul. Intră în fugă în biroul de mișcare, acționează soneriile de la centrala telefonică spre cabina acarului și stația Crăciunel. Nu răspunde nimeni. Acarul Cristea și impiegatul de mișcare Ioan Maier de la stația Crăciunel asistă la trecerea celor două trenuri.
Când Cristea ridică receptorul, impiegatul Teodor Petrișor îi cere să oprească 3340 deoarece i-a dat drumul peste trenul accelerat 303. Acarul raportează că trenul a trecut de cabină și, fiind ceață deasă, nu mai are nici o posibilitate de a opri trenul. Și Maier îi spune că acceleratul a trecut prin stația Crăciunel spre halta Bucerdea și nu mai poate face nimic.
Ora 06.14. Trenul accelerat nr. 303 trece prin stația Crăciunel și urmează să sosească în halta Bucerdea la orele 6,17. Cum ambele trenuri erau în mișcare în sens contrar pe aceeași linie, ciocnirea este inevitabilă.
Ora 06.16. La o distanță de 1.200 – 1.400 m de halta Bucerdea, trenul accelerat nr. 303 din direcția București – Oradea a intrat direct în trenul personal din a cărui locomotivă cu aburi nu a mai rămas nimic în urma impactului. În momentul ciocnirii, acceleratul avea o viteză de 86 km/h, iar personalul de 60 km/h.
Impactul a avut loc pe o linie cu vizibilitate mare, dar mecanicii locomotivelor nu vedeau nimic din cauza ceții foarte dense. În urma tamponării celor două trenuri au murit 22 de persoane, 72 au fost rănite, din acestea 46 au fost spitalizate. Ambele locomotive și șase vagoane au fost distruse, pagubele materiale fiind estimate la 5.600.000 de lei.
Victimele decedate în urma accidentului erau din comuna Mihalț (9), București (4), comuna Cistei (2) și câte una din comuna Seica Mare, Seica Mică, Râșnov, Cluj și Brașov. La data întocmirii raportului, 12 octombrie 1968, o persoană era neidentificată.
Inițial au fost duse la spitalul Unificat Blaj 65 de persoane, cu vârste între 15 și 68 de ani, care aveau fracturi de coloană, de bazin, de membre inferioare și superioare, de mandibulă, politraumatisme toracice, ale feței, ale capului, fracturi plăgi tăiate și arsuri de gradul III. Cele mai multe erau din comunele învecinate locului unde s-a produs tragedia, Mihalț și Cistei.
„Din buletinul de analiză a probelor de sînge și urină, recoltate de la Petrișor Teodor, la ora 10,00, ( n.r. – 7 octombrie) rezultă o alcoolemie de 1,84 la mie în sînge și de 2,26 la mie în urină. Rezultă că ciocnirea celor 2 trenuri s-a datorat acționării de către Petrișor Teodor contrar tuturor indicațiilor pentru executarea graficului de circulație a trenurilor 3340 și 303, datorită consumului de alcool și a stării de ebrietate consecutive care a generat o stare de somnolență și de abolire a funcțiilor de înțelegere și reacții conștiente.”
„La aceasta a contribuit în mod direct faptele acarului Cristea Alexandru, de a fi adus în biroul demișcare, în timpul serviciului, băuturi alcoolice și de a le fi oferit pentru consum impegatului de mișcare Petrișor Teodor, drept atenție pentru acoperirea întîrzierii la serviciu. Ciocnirea trenurilor a fost posibilă și datorită faptului că acarul Cristea Alexandru nu a cerut explicații, potrivit obligațiilor sale de serviciu, lui Petrișor Teodor, atunci cînd acesta a dat comanda de plecare a trenului cursă 3340 din stație.”
„În cauză s-a pornit procesul penal, fiind puși sub învinuire și arestați atît Petrișor Teodor, cît și Cristea Alexandru, pentru săvîrșirea infracțiunii de catastrofă de cale ferată prevăzută de art. 2451 C.p. și pedepsită cu muncă silnică de la 10 -25 ani sau moartea, degradare civică și confiscarea averii.”
„Cercetările au mai stabilit că transferarea numitului Petrișor Teodor ca impegat de mișcare dispozitor în halta Bucerdea s-a făcut ilegal, decizia de numire fiind semnată de persoane neautorizate, fără să aibă aprobarea de numire a organelor competente, precum și dreptul de a ocupa funcții de impegat de mișcare dispozitor. În anul 1961, în urma unui eveniment de cale ferată, constînd în introducerea din neatenție a trenului accelerat nr. 301 pe o linie abătută, a fost supus la un examen psihotehnic și găsit necorespunzător pentru funcția de impegat de mișcare dispozitor.”
„În luna Iunie 1967 – în halta Bucerdea – Petrișor Teodor în calitate de impegat de mișcare a dat dispoziții de circulație greșite pentru 2 trenuri – trenul accelerat 402 și un tren cursă de persoane – din direcții contrare cărora le-a acordat liberă trecere în același timp pe aceeași linie. Accidentul a fost înlăturat numai datorită intervenției acarilor Popa Nicolae și Hațegan Ion, care sesizînd pericolul iminet al unei catastrofe, au cerut lui Petrișor Teodor schimbarea dispoziției. În urma acestei abateri grave, s-a cerut de către șeful de tură din halta Bucerdea, examinarea psihotehnică și profesională a impegatului de mișcare Petrișor Teodor, dar organele de resort n-au luat nici o măsură, acesta continuînd să rămînă în funcție pînă la data accidentului.”
Propuneri Consiliului Securității Statului erau următoarele: „Petrișor Teodor și Cristea Alexandru să fie trimiși în judecată pentru fapta comisă, iar judecarea procesului să se facă cu participarea de delegați de la toate direcțiile regionale din țară. Ministerul Căilor Ferate urmează să asigure această mobilizare.
Consiliul Securității Statului și Ministerul Căilor Ferate, în termen de 30 de zile, să prezinte conducerii partidului propuneri privind organizarea muncii de securitate în unitățile Ministerului Căilor Ferate, în scopul prevenirii, descoperirii și curmării de acțiuni diversioniste, sabotaj și subminare.
Organele procuraturii să continue cercetările pentru stabilirea cazurilor de abuzuri și alte ilegalități în legătură cu transferarea și numirea în funcția de impegat de mișcare dispozitor al lui Petrișor Teodor, luînd măsuri de tragere la răspundere a celor vinovați.”
Propunerile Consiliului Securității Statului s-au materializat. Procesul intentat impiegatului Petrișor și acarului Cristea a fost unul public. S-a ținut în gara Teiuș și au participat aproximativ 1.000 de ceferiști din toată țara. Alte sute de persoane au fost aduse în jurul gării pentru a asista la proces.
Impiegatul Petrișor, care avea 34 de ani, a fost condamnat la moarte, iar acarul Cristea la 20 de ani de muncă silnică. Ceaușescu a comutat pedeapsa capitală, Petrișor executând 18 ani de închisoare. A murit la 80 de ani, la jumătatea deceniului trecut. În timpul procesului, martorii au declarat că impiegatului îi plăcea strașnic să tragă la măsea. Imaginile de la proces au fost redifuzate după 1989 de TVR.