Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false în formă continuată (două acte materiale). În același dosar au mai fost deferite justiției alte 21 de persoane, printre care și Horațiu Potra.
Potrivit procurorilor, Horațiu Potra și grupul său de mercenari plănuiau să se infiltreze în protestele izbucnite imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a provoca haos și destabilizare.
Anchetatorii susțin că planul a fost conturat de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri secrete la ferma din Ciolpani, organizată imediat după invalidarea scrutinului prezidențial. Discuțiile ar fi vizat răsturnarea ordinii constituționale și blocarea exercitării puterii de stat.
Horaţiu Potra, fiul său, Dorian Potra, şi un alt membru al familiei, Alexandru Potra, au fugit din România, fiind daţi în urmărire internaţională, iar autorităţile române nu au încă informaţii despre locul unde s-ar afla aceştia.
Procurorul General al României, Alex Florența, a declarat că în total, în același dosar, au fost trimise în judecată 22 de persoane, informează TVR.
„Campania de influențare, de dezinformare și de creare artificială a unui trend în viralizare a mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia. În ceea ce privește potențialele lui legături cu rețeaua informațională care a spijinit această campanie electorală, acestea sunt elemente de probatoriu din dosarul de urmărire penală pe care nu le pot divulga în acest moment”, a precizat procurorul general.
Potrivit unui comunicat, procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpați:
- un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale);
- un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică;
- doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
- doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
- 16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Călin Georgescu riscă până la 25 de ani de închisoare
În cazul în care instanțele de judecată vor certifica probele transmise de către procurorii Parchetului General, Călin Georgescu riscă până la 25 de ani de închisoare. Răsturnarea ordinii constituționale fiind una dintre cele mai grave infracțiuni prevăzute de Codul Penal.
Anchetatorii susțin că Georgescu, alături de Horațiu Potra, care este dispărut și arestat în lipsă de autoritățile române, ar fi pus la cale organizarea unei ample manifestații în fața Catedralei Mântuirii Neamului pe data de 8 decembrie, când ar fi trebuit să se desfășoare al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.
Horațiu Potra și peste 20 de mercenari din trupa sa au fost reținuți în trafic în noaptea de 6 spre 7 decembrie, când se îndreptau către București, iar un apel la 112 a anunțat acest lucru. În mașinile lor au fost găsite mai multe arme albe, care ar fi trebuit să fie folosite la acea manifestație, susțin anchetatorii.
În opinia Parchetului, acţiunile grupării lui Potra nu doar că încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la modalităţile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează şi limitele admise ale manifestării suveranităţii populare, substituind voinţa democratică cu acţiuni arbitrare, ilegitime şi destabilizatoare.
În această categorie a acţiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituţionale, pot fi incluse, în funcţie de mijloacele utilizate şi de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât şi adaptate realităţilor tehnologice şi geopolitice actuale, specifice contextului modern al ameninţărilor hibride.
Printre acestea, se identifică tentativa de subminare a autorităţii constituţionale legitime şi de declanşare a unor conflicte interne, de tip insurecţional sau paramilitar, toate în contextul unor acţiuni subversive de natură politică, desfăşurate prin structuri extra-instituţionale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naţionalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entităţi politice marginale, care îşi articulează discursul şi acţiunile în opoziţie sistematică faţă de instituţiile fundamentale ale statului şi principiile ordinii constituţionale.
Acestora li se adaugă manipularea informaţională metodică, menită să altereze percepţia publică şi să erodeze încrederea în ordinea democratică.
Dosarul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.
În februarie 2025, Parchetul General a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Călin Georgescu pentru șase infracțiuni, printre care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
“Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cursul zilei de astăzi (25 februarie 2025, n.red.), punerea în mișcare a acțiunii penale față de o persoană fizică sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
– instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, prev. de art.47 C.p rap. la art.32 C.p. rap. la art.397 alin.2 C.p.
– comunicarea de informații false, prev. de art.404 C.p.
– fals în declarații în formă continuată, prev. de art.326 alin. 1 C.p. cu aplic. art.35 alin.1 C.p. (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațile de avere)
– iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prev. de art. 3 alin.1 din O.U.G. 31/2002
– promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din O.U.G. 31/2002
– iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, prev. de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018”, a anunâat în februarie Parchetul General.
În 26 februarie, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic, dus la audieri şi inculpat pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţiile de avere.
Georgescu a fost plasat atunci sub control judiciar, având mai multe interdicţii, între care şi aceea de a posta pe reţele de socializare mesaje rasiste, legionare, fasciste, antisemite sau xenofobe. El susţinea, la vremea respectivă, că ancheta care îl vizează îi ”aminteşte de mentalitatea şi sistemul comunist din anii ’50”.
În 4 august, Ministerul Public informa că procurorul de caz a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru Călin Georgescu din infracţiunile de comunicarea de informaţii false şi instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în infracţiunile de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale). În acest dosar sunt cercetaţi şi mercenari din gruparea lui Horaţiu Potra.
Printre cei audiaţi în dosar s-a numărat atunci şi fostul mercenar din Legiunea Străină Eugen Sechila, care a fost ridicat cu mandat de pe Aeroportul Henri Coandă din Capitală, de unde urma să se îmbarce într-o cursă internă spre Oradea.