În plină campanie electorală, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță proiecte mărețe, în cadrul unei conferințe la care majoritatea țărilor sunt reprezentate de președinte sau premier. În fața a peste 200 de națiuni, unele în prag de dispariție din cauza crizei climatice, ministrul transmite mesajul că energia verde din surse regenerabile ca o măsură de reducere a emisiilor și de combatere a crizei climatice și renunțarea la gaze, cărbune și centrale nucleare, toate în același timp, reprezintă o „ideologie obtuză”.
La conferința climatică ONU, COP29 din Baku, Azerbaidjan, ministrul le-a promis georgienilor că România va construi sute de kilometri de linie electrică subacvatică în Marea Neagră, grecilor și bulgarilor le-a promis că va asigura exportul de gaze naturale prin Coridorul Vertical, în timp ce americanilor, canadienilor și italienilor le-a promis că va construi Unitățile 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.
La Baku, reprezentanții Nuclearelectrica și EnergoNuclear (compania de proiect) au semnat contractul de Inginerie, Achiziții și Management al Construcției (EPCM), faza LNTP, pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Evenimentul marchează o etapă critică în consolidarea securității energetice și a tranziției către o energie accesibilă și curată pentru România, susține Ministerul Energiei.
COP29 Baku. Cine reprezintă interesele României?
„Este cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii. Avem alături cei mai puternici parteneri internaționali pentru a-l duce la bun sfârșit până în 2031-2032. Semnarea contractului de astăzi a necesitat un efort considerabil, pe toate palierele: diplomatic, financiar, juridic”, a susținut Burduja.
„Mulțumesc tuturor autorităților statului român de la toate nivelurile pentru susținerea constantă a acestei investiții vitale pentru generațiile viitoare. Și pentru echipa noastră este o zi aparte, încununarea mandatului la conducerea ministerului Energiei. Energie sigură, accesibilă și curată pentru România de mâine”, a mai adpugat ministrul.
Cele două noi reactoare vor însemna o putere instalată adițională de peste 1.400 MW la Cernavodă, o creștere a producției anuale de energie în România cu peste 11 milioane MWh pentru cel puțin 30 de ani de operare, peste 19.000 de locuri de muncă bine plătite și evitarea a minimum zece milioane de tone de emisii de CO2 în fiecare an. Pe baza producției estimate, unitățile 3 și 4 vor putea acoperi echivalentul consumului anual de astăzi pentru peste șapte milioane de gospodării în România.
Odată finalizată această investiție, peste șapte, opt ani, România va asigura peste 30% din necesarul de energie la nivel național doar prin producția de energie nucleară.
„Țara noastră va avea un preț la energie competitiv la nivel regional și european, ceea ce va susține întreaga economie românească și va reduce facturile pentru toți românii. Pasul istoric de astăzi este și unul simbolic: iată că România este capabilă să ducă mai departe proiecte strategice gândite acum 50 de ani și blocate de decenii de ezitări, nepăsare sau lipsă de decizie”, a adăugat Burduja.
COP 29 Baku. Burduja: „Nu renunțăm la gaz, nu negociem securitatea noastră energetică. Ea înseamnă securitate națională”
Contractul EPCM a fost încheiat între EnergoNuclear, deținută integral de Nuclearelectrica, și compania mixtă FCSA formată din companiile Fluor B.V., Fluor Energy Transition Inc. Wilmington Bucharest Branch, AtkinsRéalis, Ansaldo Nucleare S.p.A., S&L Engineers, Ltd. și Sargent & Lundy Energie S.R.L. Acest contract este structurat în două faze esențiale: LNTP (Limited Notice to Proceed) și FNTP (Final Notice to Proceed).
În cadrul fazei LNTP, prin contractul EPCM se furnizează servicii de proiectare, dezvoltare și management de proiect, inginerie, asistență tehnică și asistență pentru achiziții, toate orientate spre a asigura un sistem integrat de asigurare a calității, astfel încât unitățile 3 și 4 să fie pregătite pentru punerea în funcțiune comercială.
După finalizarea acestei faze și reexaminarea fezabilității pe baza indicatorilor tehnici și economici actualizați, se va putea trece la decizia finală de investiție care va permite debutul efectiv al construcției în teren.
Conform sursei citate, extinderea unităților CANDU 3 și 4 are un impact major asupra economiei și sustenabilității energetice a României. Prin acest proiect ambițios, România va crea aproximativ 19.000 de locuri de muncă indirecte și va contribui cu 33% la producția totală de energie la nivel național prin energie nucleară.
De asemenea, emisiile de CO2 vor fi reduse cu 20 de milioane de tone anual odată ce cele patru unități vor fi operaționale. În plus, proiectul nuclear va impulsiona dezvoltarea lanțului național de aprovizionare, stimulând o gamă largă de industrii conexe.