România aspiră încă din 2022 să devină parte a unui club select de țări dezvoltate, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), un pas important care implică o analiză atentă a performanțelor noastre. Un raport recent al OCDE, intitulat „OECD Reviews of Labour Market and Social Policies: Romania 2025”, oferă o imagine complexă a situației din țară, subliniind atât unele aspecte pozitive, care în realitate nu prea par a fi astfel, cât și unele provocări persistente ce nu pot fi ignorate.
Potrivit raportului, România a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, mai ales prin prisma creșterii veniturilor gospodăriilor. Se vorbește despre o creștere rapidă a salariilor, ceea ce ar fi trebuit să ducă la o îmbunătățire a nivelului de trai și la o reducere a sărăciei. Totuși, această creștere nominală a veniturilor nu reflectă întotdeauna și puterea reală de cumpărare a românilor, mai ales în contextul unei inflații galopante care erodează adesea aceste câștiguri. Astfel, deși pe hârtie salariile pot fi mai mari, costul vieții a crescut și el, punând presiune pe bugetele familiilor.
Raportul menționează eforturi pentru combaterea abandonului școlar și modernizarea sistemului de învățământ profesional, alături de o extindere a beneficiilor sociale și o reformă a pensiilor menită să le crească valoarea. Aceste măsuri sunt prezentate ca pași importanți spre o societate mai echitabilă. De asemenea, se remarcă extinderea concediului parental pentru tați și eforturile de îmbunătățire a accesului la educația timpurie. Un aspect interesant, dar care necesită o analiză mai profundă a contextului, este mențiunea că românii, în general, se declară mai mulțumiți de viața lor decât media OCDE.
►►► „Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun”. Este ceea ce cred peste 66% dintre români
România se confruntă cu probleme structurale serioase
Pe de altă parte, raportul subliniază cu fermitate că România se confruntă cu probleme structurale serioase. Rata de ocupare a forței de muncă rămâne scăzută, mai ales în rândul femeilor, tinerilor și persoanelor în vârstă. O provocare majoră este „informalitatea ridicată a ocupării forței de muncă”, adică numărul mare de români care lucrează „la negru” sau „la gri”. Aceasta înseamnă că mulți nu au contracte legale, nu beneficiază de asigurări sociale (sănătate, pensie, șomaj), nu sunt protejați de lege și contribuie la o evaziune fiscală semnificativă. Acest fenomen subminează stabilitatea economică și socială.
În plus, se constată disparități uriașe pe piața muncii între regiuni, iar declinul rapid al populației active, exacerbat de emigrația masivă, duce la o criză a forței de muncă. Chiar dacă salariile au crescut, ele sunt încă mult sub media OCDE, iar inegalitatea veniturilor este pronunțată. Sărăcia rămâne o problemă mai răspândită decât în majoritatea țărilor OCDE, cu diferențe extreme între mediul rural și cel urban, iar comunitățile vulnerabile, precum romii, sunt deosebit de afectate, remarcă raportul.
Raportul atinge și subiecte sensibile, cum ar fi toleranța socială scăzută față de minorități și persistența violenței împotriva femeilor. De asemenea, subliniază deficiențe în sistemul de educație și formare continuă, cu prea mulți tineri care nu dobândesc abilități esențiale și o participare redusă a adulților la cursuri de perfecționare.
Succesele aparente, cum ar fi creșterea salariilor, trebuie privite cu realism, având în vedere presiunea inflaționistă. Provocările legate de informalitatea muncii, disparitățile sociale și demografia în declin necesită o abordare strategică și măsuri concrete. Aderarea la OCDE depinde de capacitatea României de a depăși aceste obstacole și de a construi o piață a muncii și un sistem social cu adevărat echitabile și reziliente.