România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul sărăcie materială și socială severă, arată un raport recent al Erste Bank. Potrivit datelor, 17,2% din populație este afectată, depășind Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%). Deprivarea materială și socială înseamnă lipsa accesului la bunuri, servicii sau activități esențiale pentru o viață decentă – de la hrană suficientă și locuințe adecvate, până la participarea la viața comunitară.
În ceea ce privește copiii, situaţia este şi mai gravă: în 2024, 33,8% dintre copiii români erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, conform datelor Eurostat, informează TVR Info. În UE per total, procentajul copiilor sub 18 ani aflaţi în risc este de 24,2%. România a înregistrat totodată cea mai mare scădere între ani – circa 5,2 puncte procentuale – dar rămâne pe loc fruntaş la vulnerabilitate în rândul ţărilor UE.
Referitor la populaţia generală, România a raportat o rată AROPE (riscul de sărăcie sau excluziune socială) de 27,9% în 2024. Aceasta înseamnă că peste un sfert din români sunt afectaţi de cel puţin unul dintre factorii de risc: venit sub prag, lipsă severă materială/socială sau gospodărie cu intensitate de lucru scăzută.
— România, sub lupa OCDE: sărăcie, salarii prea mici, muncă la negru, violență împotriva femeilor
În comparaţie, ţări care se descurcă mult mai bine: Slovenia are o rată de 1,8% de deprivare materială şi socială severă, Croaţia – 2,0%, Polonia – 2,3%, Cehia – 2,5%. Aceasta subliniază un decalaj uriaş între statele cu performanţe ridicate şi România.
În plus, tinerii (15-29 ani) sunt o categorie deosebit de vulnerabilă: în 2024, rata de deprivare materială şi socială severă pentru această grupă de vârstă în UE este de 5,8%, dar în România cifra este mult mai mare – 14,7% dintre tineri suferă de condiţii de trai grav deficitare.
Există şi diferenţe regionale şi urbane/rurale semnificative: zonele rurale şi regiunile mai puţin dezvoltate (Sud-Est, Sud-Vest Oltenia) au rate estimate de 40–45% de risc de sărăcie sau excluziune, în timp ce regiunea Bucureşti-Ilfov are una dintre cele mai mici valori, în jur de 12,3%. Aceste estimări provin din raportări preliminare şi sondaje pe regiune.