Cei mai mulți români din mediul urban preferă ca alimentele pe care le consumă să aibă origine românească, dar apreciază mai mult mărcile străine în cazul electronicelor, electrocasnicelor, automobilelor sau telefoanelor și tabletelor.
Astfel, dintr-o listă de 14 categorii de produse evaluate, consumatorii optează pentru cele de origine românească, în primul rând când vine vorba de alimentele perisabile (fructe, legume, lactate etc.), cele cu termen de valabilitate mare (conserve, făină etc.), dulciuri, snack-uri, îmbrăcăminte (inclusiv pentru copii), băuturi alcoolice și mobilă.
Cele mai apreciate produse românești sunt cele din Ardeal (30%) și din Moldova (11%), în timp ce pentru 43% dintre consumatori nu contează regiunea din care provin acestea, se menționează în studiul realizat de iSense Solutions.
“Observăm că, în ultimii ani, atașamentul românilor pentru produsele fabricate în România se menține. Spre exemplu, 72% dintre românii din mediul urban declară că se regăsesc mai mult în mărcile cu produse locale față de cele străine (28%), ceea ce aduce un potențial important pentru retailerii care se poziționează cu mărci construite în zona de autentic românesc”, a declarat Andrei Cânda, managing partner iSense Solutions.
Potrivit studiului, principalele motive pentru care consumatorii preferă produsele locale sunt încurajarea micilor producători (77%), contribuția la economia națională (57%), faptul că au mai multă încredere în ele (48%), achiziționarea lor îi face să se simtă mai bine (41%) sau le consideră mai bune (40%).
Pe de altă parte, românii optează pentru produsele de origine străină pentru că le consideră mai bune, de o calitate superioară celor românești (52%) și au o mai mare încredere în ele (28%). Țările preferate în cazul produselor de origine străină sunt Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia, Franța și SUA.
Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1.051 de respondenți din mediul urban, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 16-65 de ani din mediul urban din România. Gradul de eroare este de /-3%, la un nivel de încredere de 95%, potrivit Agerpres.ro