Milioane de persoane migrante se confruntă cu exploatarea muncii în sectorul agricol european. Într-un context în care agricultorii protestează împotriva politicilor ecologice, acuzându-le că le subminează afacerile, organizația Oxfam a publicat un raport alarmant privind situația unei mari părți a forței de muncă din agricultură. Potrivit raportului, din cei 9,2 milioane de lucrători din sectorul agricol european, 2,4 milioane sunt muncitori temporari străini, reprezentând 26% din total. Această cifră ar putea fi chiar mai mare dacă includem și muncitorii permanenți. Studiul, realizat în colaborare cu Universitatea din Comillas, Spania, evidențiază „încălcările sistematice ale drepturilor muncitorilor migranți” în nouă țări analizate: Spania, Franța, Italia, Polonia, Germania, Grecia, Finlanda, Olanda și Suedia.
Condiții de muncă precare și exploatare
Un contract de muncă, chiar și în condiții inechitabile și de exploatare, este una dintre puținele modalități prin care muncitorii migranți își pot regulariza situația și obține rezidența în majoritatea țărilor europene. Această situație le oferă angajatorilor o influență considerabilă asupra lor, permițându-le să-i exploateze mai ușor. Salariile acestor muncitori sunt adesea precare și sub nivelul salariului minim, fiind, în multe cazuri, inferioare celor primite de populația locală.
►►► Muncitori români, sclavi în viile din Italia: „Dacă vrei să câștigi bani, trebuie să lucrezi până piși sânge”
Disparități salariale și ore suplimentare
Oxfam oferă exemple concrete ale acestei situații. De exemplu, în Bavaria (Germania), în timpul pandemiei, muncitorii germani câștigau între 13 și 11 euro pe oră, comparativ cu 10 euro sau mai puțin pentru muncitorii temporari din estul Europei. În Olanda, migranții câștigă în jur de 10 euro pe oră, jumătate din cât primesc localnicii. În cazul femeilor, disparitățile sunt și mai accentuate, cu o diferență salarială de până la 30% în Italia.
Problemele nu se opresc la salarii. Contractele reflectă adesea mai puține ore de muncă decât cele efectuate, iar Oxfam a documentat zile de muncă de până la 15 ore. În Suedia, culegătorii de fructe din Thailanda lucrează între 12 și 19 ore pe zi, șase zile pe săptămână.
Intermediarii și exploatarea
Raportul subliniază rolul intermediarilor sau al agențiilor de recrutare, care profită de vulnerabilitatea socio-economică a muncitorilor, deducând ilegal din salariile lor zilnice. Aceștia recrutează migranți disperați, care acceptă salarii extrem de mici și ore lungi de muncă. Au fost documentate cazuri în care muncitorii au primit doar 37 de euro pentru 10 ore de muncă.
►►► Anchete în lumea modei de lux. Armani și Dior riscă amenzi mari pentru exploatarea forței de muncă
Muncitorii migranți sunt adesea plătiți pe baza greutății recoltate, un sistem care nu oferă garanții de venit minim și care poate duce la „autoexploatare”. În Spania, unii angajatori impun niveluri minime de muncă, iar nerespectarea acestora poate duce la concediere. În Germania, nerealizarea cotelor de recoltare nerealiste poate duce la pierderea locului de muncă și a salariului.
Condiții de locuit precare
Muncitorii temporari se confruntă și cu abuzuri legate de condițiile de cazare, care sunt adesea inadecvate. În Germania, muncitorii plătesc peste 300 de euro pentru un pat într-o cameră comună. În Italia și Spania, refugiații sau solicitanții de azil primesc mai puțini bani pe motiv că nu plătesc pentru cazare, locuind în centre de primire. Uneori, autoritățile locale refuză să-i înregistreze ca rezidenți, ceea ce le limitează accesul la servicii de bază.
►►► Cetățean german, urmărit general pentru exploatarea unor sezonieri din România
Abuzuri și violențe
Comportamentul abuziv și violent al angajatorilor față de muncitorii agricoli migranți este bine documentat. În Franța, Italia și Spania, muncitorii sunt adesea amenințați, umiliți și abuzați. În Spania, Olanda și Germania, există cazuri documentate în care se recurge la intimidare prin amenințare sau impunerea de amenzi arbitrare care reduc semnificativ salariile.
„Exploatarea din agricultură nu mai poate fi ignorată”
Nerea Basterra, directorul Sectorului Privat al Oxfam Intermón, subliniază că liderii europeni nu pot continua să ignore exploatarea din agricultură. Ea subliniază importanța unei noi legi europene privind lanțurile de aprovizionare, care ar putea pune capăt exploatării dacă este utilizată corect de către țările europene. Printre recomandările organizației se numără întărirea condiționalității sociale a Politicii Agricole Comune (PAC) și îmbunătățirea reprezentării migranților de către sindicate și organizații de muncitori.