Platforme precum Telegram nu găzduiesc doar conversații. Ele modelează credințe, comportamente și rezultate publice și, dacă rămân neinvestigate, influența lor poate deveni corozivă. UE trebuie acționeze ferm pentru a se asigura că infrastructura digitală sprijină valorile democratice, și nu le subminează, potrivit unei analize a Center for Democracy and Rule of Law din Ucraina publicate pe EUvsDisinfo, site-ul oficial al Uniunii Europene lansat în 2015 ca răspuns al campaniilor de dezinformare ruse.
Mass-media tradițională pierde teren în fața platformelor care recompensează viteza și senzaționalismul în detrimentul acurateței și responsabilității. Rezultatul este un discurs public fragmentat, în care utilizatorii consumă conținut neverificat.
De la înființarea sa în 2013, Telegram a evoluat rapid dintr-o aplicație de mesagerie de nișă într-una dintre cele mai influente platforme digitale din lume, iar prezența sa în creștere în UE ridică provocări urgente.
Lăudat pentru funcționalitate și libertate, dar notoriu pentru moderarea slabă și legăturile cu Rusia, Telegram este utilizat din ce în ce mai mult pentru campanii malițioase: de la conspirații antivaccinare la dezinformare.
SIE: Persoanele cu nivel redus de cultură media, manipulate de acțiunile online ale Rusiei
Articolul publicat pe EUvsDisinfo se bazează pe date disponibile la nivelul întregii UE și pe experiența Ucrainei și explorează modul în care Telegram a devenit un canal principal de dezinformare în spațiul informațional european și necesitatea de a supraveghea activitățile sale.
În ultimul deceniu, Telegram a crescut rapid, de la 35 de milioane de utilizatori activi lunar în 2014 la 1 miliard în 2025. Factorii care stau la baza acestei creșteri substanțiale: Telegram oferă o platformă cu multiple funcții pentru comunicare privată; credibilitatea sa este consolidată de persoane și instituții care folosesc platforma: Emmanuel Macron, Comisia Europeană, Euronews și Politico, Amnesty International sau Greenpeace.
Mulți utilizatori percep Telegram ca fiind sigur, deși arhitectura sa nu are criptare end-to-end implicită. Este mai puțin sigur decât Signal sau WhatsApp. Moderarea minimă a conținutului comparativ cu Facebook și YouTube și cooperarea limitată cu autoritățile fac din Telegram o atracție pentru actorii malițioși. A devenit un hub pentru campanii de dezinformare, trafic de droguri și alte operațiuni ilicite. Escrocheriile de pe Telegram au crescut cu peste 2.000% între noiembrie 2024 și ianuarie 2025.
Popularitatea Telegram se bazează pe brandul personal al cofondatorului Pavel Durov, pe imaginea sa de disident și se laudă cu „libertatea de exprimare”. Abordarea de marketing a lui Durov are trei puncte principale. El se prezintă ca un apărător al democrației și al libertății de exprimare, afirmă constant că Telegram oferă acces la toate informațiile, inclusiv la dezinformări care uneori se aliniază cu interesele rusești, și cultivă o imagine oarecum misterioasă printre utilizatorii obișnuiți. A încercat să-și promoveze brandul și să ajungă la noi audiențe prin interviuri, inclusiv cu comentatorul politic conservator american Tucker Carlson.
Telegram s-a promovat ca o alternativă sigură, inovatoare și elegantă la aplicații ca WhatsApp și Facebook Messenger. Această tehnică se bazează pe antagonismul față de Meta și răspândește acuzații privind practici de date neetice și prezintă Telegram drept singurul adevărat protector al confidențialității și libertății utilizatorilor.
Telegram s-a prezentat ca fiind necomercial, folosind un domeniu „.org” și nu „.com” și punând pe primul loc confidențialitatea. Din a doua parte a anului 2024, Telegram a făcut trecerea spre o monetizare modestă ca pas necesar pentru sustenabilitate și a promovat proiecte cripto precum TON și oferind Telegram Premium. Combinați, acești factori au făcut din Telegram a șaptea cea mai mare platformă din lume.
În februarie 2024, Telegram a raportat 41 de milioane de utilizatori activi lunar în întreaga UE. Totuși, aceste date au fost ulterior eliminate de pe site-ul Telegram și sunt acum disponibile doar prin arhiva web.
În cadrul UE, Telegram a înregistrat o creștere similară. Platforma este populară în Spania unde 32% dintre respondenții la un sondaj online au spus că o folosesc în mod regulat. În Italia, cifra a fost de 29%, iar în Germania, 16%. Respondenții din Franța, Țările de Jos, Finlanda, Suedia și Polonia au raportat o utilizare între 10–13%.
În iunie 2025, site-ul Telegram afirma în mod ambiguu că doar anumite elemente „neesențiale” ale serviciului său ar putea fi considerate „platforme online” conform regulilor UE și că aceste elemente au „semnificativ mai puțin de 45 de milioane” de utilizatori activi în UE. Nu este oferită nicio cifră specifică.
Lipsa de transparență a Telegram în ceea ce privește statisticile de utilizatori și definițiile serviciului pare a fi strategică, menită să evite desemnarea ca „Platformă Online Foarte Mare” (VLOP) în baza Actului privind Serviciile Digitale al UE (DSA).
Statutul de VLOP, aplicat platformelor care depășesc 45 de milioane de utilizatori în UE (de ex. YouTube, Facebook), impune cerințe stricte de moderare a conținutului, atenuare a riscurilor, transparență și responsabilitate. Nerespectarea poate duce la amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a platformei și, în cazuri grave, la suspendarea temporară a serviciului.
Cercetătorii și autoritățile de reglementare suspectează că Telegram își subraportează în mod deliberat baza de utilizatori pentru a evita reglementările UE. O analiză realizată de WIRED estimează că baza reală de utilizatori a Telegram în UE este de cel puțin 50 de milioane, și probabil chiar mai mare. Această discrepanță a determinat UE să deschidă o investigație asupra practicilor de raportare ale Telegram.
Prin evitarea desemnării ca VLOP, Telegram scapă de o supraveghere sporită și menține o moderare indulgentă, ceea ce permite răspândirea conținutului dăunător. Opacitatea sa și posibila subraportare rămân provocări cheie de reglementare pentru UE.
Expansiunea rapidă a Telegram în întreaga UE a ridicat îngrijorări serioase privind utilizarea sa pentru dezinformare și impactul asupra proceselor democratice. Următoarele studii de caz ilustrează provocări distincte asociate cu Telegram.
Pericolele ascunse ale Telegram. Patru studii de caz din UE
Spania. Un studiu realizat de Universitatea din Granada și Fundación Maldita a analizat activitatea a 95 de canale publice de Telegram în limba spaniolă între decembrie 2019 și august 2024. A rezultat că Telegram a fost un hub al dezinformării în timpul pandemiei de COVID-19, iar multe canale au trecut rapid către narațiuni pro-Kremlin după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Prezentându-se ca „mass-media alternativă”, aceste canale au depășit presa tradițională în număr de vizualizări, folosind tactici precum amplificarea reciprocă și redirecționarea mesajelor. Această creștere consolidează rețelele de dezinformare, subminând în același timp sursele credibile.
Campanie de manipulare fără precedent pe rețelele de socializare. Ce poți face TU ca cetățean informat
Germania. În februarie 2025, un raport intitulat „Alegerile federale în vizuina iepurelui” realizat de Der Fabulant a dezvăluit utilizarea pe scară largă a Telegram pentru a răspândi teorii ale conspirației în timpul alegerilor. Politicieni precum Olaf Scholz, Robert Habeck și Friedrich Merz au fost prezentați ca marionete ale unor puteri globale secrete. Aceste atacuri au făcut parte din campanii mai ample atribuite Rusiei și urmăreau să erodeze încrederea în instituțiile democratice.
Franța. Un raport din 2024 realizat de VIGINUM a evidențiat modul în care site-ul pravda-fr.com a amplificat propaganda pro-Kremlin prin republicarea sistematică a conținutului de pe canale de Telegram în limba franceză. Lista celor mai utilizate 20 de canale de Telegram ca surse pentru pravda-fr.com. Aceste canale glorificau invazia rusă, etichetau liderii ucraineni drept „naziști” și promovau neîncrederea în instituții precum NATO, ONU și UE.
Polonia. BBC a identificat 22 de canale de Telegram în limba poloneză, cu peste 150.000 de urmăritori în total, care răspândeau în mod constant dezinformare pro-rusă. Aceste canale replicau conținut interzis de la RT și Sputnik, printre alte surse, eludând restricțiile UE și răspândeau dezinformări menite să submineze sprijinul public pentru Ucraina, să amplifice sentimentele împotriva refugiaților și să divizeze comunitățile poloneze și ucrainene.
Cazul Ucrainei
Ascensiunea Telegram în Ucraina a fost rapidă și pe scară largă. În octombrie 2024, 90% dintre ucraineni îl foloseau, iar pentru 73% era principala sursă zilnică de știri. Cu milioane de utilizatori care se bazează pe el ca sursă principală de informare, rolul Telegram în modelarea mediului informațional al țării este profund și extrem de problematic.
Actorii ruși au exploatat această infrastructură pentru a desfășura operațiuni de influență, a manipula narațiuni legate de război și a submina instituțiile ucrainene. Cooperarea limitată a Telegram cu autoritățile naționale de reglementare combinată cu lipsa de transparență privind proprietatea și politicile operaționale, face din această platformă un teren fertil pentru activități malițioase. În Ucraina, acest lucru a inclus campanii de discreditare a Forțelor Armate, amplificarea sentimentului defetist și promovarea diviziunilor politice interne.
Oficialii și instituțiile ucrainene folosesc frecvent chiar ei Telegram pentru a comunica cu publicul, chiar dacă un decret interzice utilizarea platformei în instituțiile statului și în infrastructura critică. Aceasta stabilește și un precedent periculos. Dacă chiar și actorii statului se bazează pe un canal cu garanții minime, cum se pot aștepta cetățenii să facă diferența între mijloace de comunicare de încredere și cele nesigure?
Pentru UE, cazul Ucrainei ilustrează consecințele inacțiunii. Societățile europene, care se confruntă cu vulnerabilități similare legate de ingerința străină, extremism și dezinformare, nu trebuie să treacă cu vederea implicațiile strategice ale modului în care funcționează platformele. Transparența și cooperarea cu societatea civilă și experții în securitate cibernetică sunt esențiale.