În timp ce se joacă cu cifrele Covid-19, ministrul de Interne Marcel Vela a decis că e timpul să se ia și de animalele protejate prin lege.
Ca un unul care sărută poala popii pe unde apucă, Marcel Vela nu are deloc empatie pentru fauna României. Îl deranjează mai exact două specii: lupul și ursul. Și îl deranjează pentru că alții îi suflă-n spate să se ia de aceste jivine.
Organizația de mediu Agent Green a trimis în data de 15 iulie o scrisoare deschisă lui Vela în care atrage atenția asupra dezastrului pe care îl va produce hotărârea de guvern inițiată de ministrul de Interne prin care lupul și ursul vor fi considerați „riscuri naționale”.
„Aceste specii sunt în prezent simboluri și mândrii naționale. Domnule Vela, dacă veți aproba acest HG, atunci cu siguranță că veți intra în istoria neagră a României și veți fi amintit ca atare. Trebuie să solicitați Ministrului Mediului, Apelor si Pădurilor să-și respecte promisiunile și obligațiile asumate și să implementeze urgent măsuri pentru asigurarea habitatelor celor două specii și sa asigure protecția populației prin implementarea unor soluții alternative care să reducă prezența urșilor în zone locuite”, se arată în scrisoarea Agent Green.
Culmea este că Vela chiar menționează că prezența acestor animale în zonele populate de oameni este determinată de „degradarea arealului favorabil și scăderea resursei trofice naturale”. Păi, cine le-a distrus habitatul? Nu oamenii, nu termitele acceptate de Romsilva să distrugă pădurile?
Nota de fundamentare a hotărârii de guvern poate fi citită AICI.
Agent Green atrage atenția că România și-a sumat obligații prin tratatul de aderare la UE și prin Directiva Habitate care impune țărilor membre să asigure conservarea speciilor prin menținerea arealelor favorabile speciilor.
Suntem în plină procedura de infringement pe biodiversitate și prin acest HG nu faceți decât să declarați Guvernul României învins de situație si alegeți să vă înarmați în loc să implementați Planurile de Acțiune pentru cele două specii care ar fi trebuit sa ducă la diminuarea atacurilor și a pagubelor (Agent Green)
Ecologiștii mai arată în scrisoarea deschisă că:
„Lupul nu atacă omul, deci această specie nu poate face obiectul unui astfel de HG. De aceea, în cele ce urmează facem unele precizări referitor la planul de acțiune pentru ursul brun.
Ursul brun (Ursus arctos) este specie emblemă pentru România, pe care Uniunea Europeană se străduiește să o protejeze.
Supraviețuirea acestei specii este amenințată de degradarea și fragmentarea habitatelor, de acceptarea socială scăzută în rândul cetățenilor și grupurilor de interese și de braconaj.
Pentru a asigura conservarea speciei, Ursus arctos este protejat legal la nivel internațional și european, inclusiv prin Convenția de la Berna și prin Strategia UE privind biodiversitatea.
Există amenințări grave la supraviețuirea ursului (distrugerea habitatelor, persecuția umană, schimbările climatice etc.), ceea ce justifică o precauție extremă la acordarea derogărilor.
Orice luare în considerare a controlului populației prin mijloace letale sau utilizarea altor metode care ar putea avea un impact negativ asupra supraviețuirii ursului trebuie tratate cu cea mai mare precauție, având în vedere varietatea amenințărilor cu care se confruntă urșii bruni.
În plus, mulți cercetători au susținut că schimbările climatice vor avea efecte dăunătoare asupra urșilor prin modificarea suplimentară a disponibilității surselor de hrană în habitatul lor.
ESTIMĂRILE POPULAȚIEI PE CARE SE BAZEAZĂ COTA DE VÂNĂTOARE PROPUSĂ PENTRU URSUL BRUN, SUNT PĂRTINITOARE ȘI LIPSITE DE CREDIBILITATE DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC.
În conformitate cu Planul de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, este propusă vânătoarea unui număr mare de urși în fiecare an, în ciuda lipsei de cunoștințe despre mărimea exactă a populației sau a altor parametri importanți ai populației, cum ar fi ratele natalității și mortalității populației de urși în România.
Un studiu realizat de Popescu și colab. (2016) a evaluat „plauzibilitatea biologică” a estimărilor populației de urși bruni raportate la stabilirea obiectivelor de recoltare în România.
Comparând ratele de creștere ale populațiilor bine studiate în alte părți ale Europei cu cele solicitate de managerii faunei sălbatice din România, cercetătorii au constatat că 22 din cele 26 de județe (84,6%) din România care au raportat populații de urși bruni au avut rate nerealist de înalte de creștere a populației”
Aadministratorii de fonduri de vânătoare publice și private sunt beneficiarii multor venituri generate de activitățile de vânătoare.
Estimările populației de urși care oferă administratorilor de fonduri de vânătoare cea mai mare sursă de venit (~ 3500 EUR pentru trofee <350 puncte CIC și ~ 6000 EUR pentru trofee> 350 de puncte CIC) au fost cu mult exagerate, iar acele județe cu cel mai înalt nivel de vânătoare de urs au avut cele mai multe estimări lipsite de credibilitate din punct de vedere biologic.
Mai departe, datele conținute în Popescu și colab. (2016) (Anexa S2) din cadrul Ministerului Mediului, arată că în anul 2011 (cel mai recent an raportat) doar regiunea Transilvania conținea 58,8% din numărul total estimat de urși în țară (5.423 din 9.220).
Popescu și colab. (2016) consideră că aceste estimări sunt supraestimări părtinitoare, care nu se bazează pe știință (Figura 3). În plus, pe baza acestor date, 64,2% din cota anuală de vânătoare de urși bruni în 2011 (224 din 349) a fost alocată județelor din regiunea Transilvania. În cele din urmă, 74,9% dintre urșii bruni vânati în mod legal în România în 2011 (182 din 243) au fost vânați în regiunea Transilvania.
După integrarea României în Uniunea Europeană și în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul zonelor protejate, a habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, astfel cum a fost modificată și a Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice (Directiva privind habitatele), ursul brun este protejat prin lege fiind declarat drept o specie strict protejată de interes comunitar.
Pentru aceste specii este interzisă capturarea sau uciderea speciilor situate în mediul lor natural, deoarece există tulburări deliberate în timpul perioadei de reproducere, creștere sau hibernare, precum și deținerea, transportul, vânzarea sau comercializarea speciilor preluate din mediul lor.
Legislația din România este conformă cu Directiva UE privind habitatele, care acordă statelor membre dreptul de a utiliza derogări care să permită controlul gestionării carnivorelor mari protejate la nivel național pentru a opri daunele grave produse animalelor și culturilor și pentru a proteja sănătatea și siguranța publicului, cu condiția că nu există o alternativă satisfăcătoare și derogarea nu dăunează menținerii populațiilor speciilor în cauză.
Fără a se baza pe date factuale și științifice colectate de pe teren, Planul de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România consideră că vânătoarea poate ajuta la atenuarea conflictelor și prevenirea daunelor.
De când România a intrat în Uniunea Europeană, vânătoarea a fost singura soluție aleasă de guvern pentru a preveni daunele făcute de urși, în timp ce măsuri alternative, cum ar fi gardurile electrice sau repelentele, nu au fost niciodată testate și implementate pentru a proteja oamenii, fermele și culturile.
În timp ce experții și societatea civilă solicită de mai mulți ani un recensământ științific al populației de urși, autoritățile par să fi ales să se bazeze pe numărul furnizat de vânători.
Măsurile neletale de gestionare sunt eficace și relevante pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni și urși în timp ce vânătoarea poate acționa adesea în detrimentul atenuării conflictelor și conservării speciilor.
Este absolut esențial ca măsurile de co-adaptare și coexistență să fie prioritare, înainte de a recurge la recoltarea și capturarea letală a urșilor bruni.
Suntem profund îngrijorați de faptul că Planul de acțiune al minsiterului urmărește să gestioneze populațiile de urși bruni și să atenueze conflictele folosind, în următorii 10 ani, exclusiv măsuri letale.
În plus față de opoziția noastră față de includerea în Planul de acțiune a vânătorii ca singura măsură de a gestiona populația de urs brun și de a preveni disputele și daunele, recomandăm, de asemenea, ca recoltarea, recloarea și capturarea urșilor să fie efectuate doar de un tehnician oficial autorizat de către Guvern și să se împiedice ca orice alt individ să ucidă sau să captureze aceste animale protejate pentru trofeu.
Co-adaptarea și co-existența cu urșii bruni din România sunt esențiale pentru siguranța populației umane, a animalelor și a agriculturii.
Suntem conștienți că, în zonele rurale, poate fi dificil să trăiești cu urși. Atunci când proprietatea este deteriorată (inclusiv casele, culturile, animalele, silvicultura comercială etc.), despăgubirea ar trebui să fie prompt livrată, cu ajutorul autorităților locale. În acest fel, toleranța oamenilor față de urși se va îmbunătăți, reducând riscul și frecvența braconajului din răzbunare.
În situații extreme, în care urșii reprezintă într-adevăr un risc pentru populația umană și/sau proprietatea acesteia, Ministerul Mediului ar trebui să dispună de un Plan de urgență (la nivel național sau administrativ) pentru ca acesta să intervină, de la caz la caz , pentru a elimina situațiile periculoase”.
Ministrul Mediului anunță sancțiuni pentru cei care hrănesc urși la marginea drumului
CRIMĂ ECOLOGICĂ: Păduri seculare dispar pe mâna specialiștilor Romsilva