Scenariile în care războiul din Ucraina s-ar putea încheia

Scenariile în care războiul din Ucraina s-ar putea încheia au fost detaliate de un expert german de la Institutul pentru Cercetare pentru Pace și Politici de Securitate de la Universitatea din Hamburg.

Dr. Alexander Graef a detaliat într-un articol pentru publicația britanică The Telegraph că războiul lui Putin nu va avea învingători, dar va ajunge la o finalitate.

Războiul împotriva Ucrainei este un moment decisiv în istoria europeană, obiectivele sale declarate fiind: schimbarea regimului (ceea ce Putin numește „denazificare”), demilitarizarea, neutralitatea ucraineană și recunoașterea Crimeei.

Putin a numit conducerea ucraineană „o bandă de dependenți de droguri și de neonaziști” și a denunțat Occidentul ca un „imperiu al minciunilor”.

Între timp, obținerea unei victorii rapide pare că nu mai este posibilă. Forțele armate ucrainene s-au descurcat mult mai bine decât erau așteptările.

Guvernul de la Kiev rezistă și este capabil să acționeze. SUA și Uniunea Europeană au introdus rapid sancțiuni care au lovit deja puternic economia Rusiei.

Orice soluție diplomatică înseamnă ca Putin să se retragă, să se mulțumească cu o formă de neutralitate a Ucrainei și să accepte că nu poate controla țara dincolo de regiunea Donbas.

Acum, că Occidentul a declanșat sancțiuni economice grele împotriva Rusiei, Putin ar putea calcula că nu are nimic de câștigat din nicio soluție diplomatică în afară de capitularea Ucrainei.

Pe de altă parte, guvernul ucrainean ar putea fi dispus să accepte unele dintre cererile lui Putin pentru a preveni alte vărsări de sânge și înfrângerea militară. Dar va trebui să-și asigure și propria supraviețuire politică, nu numai fizică.

Kievul a precizat deja că se așteaptă ca trupele ruse să se retragă, iar Moscova să ofere garanții de securitate. Lipsa absolută de încredere între părți face ca acest scenariu să fie greu de imaginat în acest moment.

Insurgență în Ucraina

Armata rusă a făcut multe greșeli în primele zile de război. Încercarea de a ajunge rapid la Kiev și de a îndepărta conducerea politică a eșuat. Dar, după cum subliniază analistul militar Michael Kofman, majoritatea unităților ruse disponibile încă așteaptă să fie dislocate.

În plus, Moscova nu a folosit întregul său inventar de avioane de luptă, artileria și tancurile. Până acum, în ciuda multor victime, Rusia nu a urmat o strategie de distrugere masivă.

Ucraina este inferioară din punct de vedere militar, iar livrările de arme occidentale nu vor schimba această situație. Prin urmare, capturarea Kievului și realizarea schimbării regimului în Ucraina rămân un rezultat probabil, potrivit sursei citate.

Aceasta ar fi însă o victorie pentru Rusia, însă este nevoie de lupte grele în zonele urbane, în care vor fi uciși mii de civili. Distrugerea statului ucrainean ar cimenta statutul de paria al lui Putin și izolarea internațională a Rusiei.

În același timp, Putin s-ar confrunta cu un război permanent de insurgență și rezistență civilă, crescând astfel costurile pentru Rusia. Pe termen lung, asta înseamnă tulburări interne în Rusia.

În plus, ar crea și „o zonă vastă de destabilizare și insecuritate”. Statele din vecinătate vor percepe controlul politic rusesc asupra Ucrainei ca fiind ilegitim și ca pe o amenințare națională pe care doresc să o neutralizeze dacă este posibil.

Rusia va încerca să submineze unitatea occidentală cu privire la sancțiuni prin slăbirea legăturii transatlantice dintre Europa și Statele Unite. Acest lucru va duce la o stare permanentă de conflict între Rusia și Occident, mai scrie Graef.

Un al treilea scenariu este fezabil, dar puțin probabil în prezent. Confruntați cu un număr tot mai mare de victime și cu sancțiuni occidentale paralizante, apropiații lui Putin ar putea ajunge să realizeze că războiul nu poate fi câștigat cu costuri rezonabile.

Putin, arbitru între elitele ruse

O lovitură de stat l-ar putea înlătura pe Putin de la putere. Noii lideri ar putea apoi să negocieze un armistițiu și să pregătească o retragere ordonată. Acest fapt ar zgudui politica internă a Rusiei, deoarece Putin are în prezent rolul de arbitru între diferitele facțiuni din elita țării.

În ultimii 60 de ani, au existat două tentative de lovituri de stat în interiorul elitei. În octombrie 1964, secretarul general sovietic Nikita Hrușciov a fost demis din cauza politicii slabe privind criza rachetelor nucleare din Cuba.

Cea de-a doua încercare de lovitură de stat a comuniștilor duri a fost împotriva lui Mihail Gorbaciov în august 1991. Nu au reușit să-l înlăture de la putere din cauza lipsei sprijinului public. Totuși, a însemnat sfârșitul Uniunii Sovietice.

Situația din Rusia de astăzi este oarecum diferită, însă. În cei 22 de ani la putere, Putin a eliminat toți oponenții serioși. Nici o contraelită nu așteaptă să preia controlul. Orice alternativă la Putin va veni din cercul său de apropiați.

Cine sunt personajele care fac parte din cercul restrâns al lui Vladimir Putin?

Serghei Șoigu, 66 de ani, ministru al Apărării (foto dreapta). Este acuzat că l-a otrăvit pe liderul opozanției ruse, Alexei Navalnîi. Este văzut ca un posibil urmaș al lui Putin. Valerii Gherasimov, 66 de ani, șeful Statului Major General (foto stânga). A jucat un rol important în invazia Crimeii din 2014 și a condus Armata a 58-a în 1999 în timpul celui de-al Doilea Război Cecen.

Nicolai Patrușev, 70 de ani, fost director al FSB (fostul KGB) între 1999 și 2008, este șeful Consiliului de Securitate al Rusiei (foto stânga). A lucrat cu Putin în KGB încă din anii 1970. Este considerat cel mai influent sfetnic al lui Putin.

Alexander Bortnikov, 70 de ani, director al FSB din 2008 (foto dreapta). Și el a fost coleg cu Putin în KGB. Serghei Narîșkin, 67 de ani, fost președinte al Dumei (foto centru), este din 2016 șeful Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR RF).

Serghei Lavrov, 71 de ani, ministrul de Externe al Federației Ruse din 2004. Nu este considerat ca având un rol important în politica Kremlinului. Valentina Matvienko, 72 de ani, fost vice prim-ministru al Rusiei în perioada 1998 -2003, este președinta Consiliului Federal (Senatul Rusiei). Este născută în Ucraina, fiind o apropiată a lui Putin din perioada anilor 1970. Nici ea nu are un rol decisiv la Kremlin.

Dr. Graef susține că scenariile sunt destul de deprimante, dar există un al patrulea care este și mai rău: escaladarea nucleară. Putin a avertizat Occidentul să nu se amestece, deoarece „răspunsul Rusiei […] vă va duce la asemenea consecințe pe care nu le-ați întâlnit niciodată în istoria voastră”.

Duminică, el a anunțat că forțele nucleare rusești vor intra într-o stare de alertă mai ridicată. Nu este clar ce înseamnă în practică această „datorie specială de luptă a forțelor de descurajare”, dar anunțul în sine este menit să intimideze și să schimbe percepțiile amenințărilor occidentale.

Fără învingători

Este de la sine înțeles că orice utilizare reală a armelor nucleare ar fi dezastruoasă, provocând multe milioane de victime. Este imposibil de știut cum va reacționa Putin dacă își simte existența amenințată.

În cele din urmă, războiul lui Putin nu va avea învingători. Este deja un dezastru pentru ucraineni. și va deveni în curând o catastrofă și pentru ruși. Majoritatea sancțiunilor occidentale vor fi permanente, așa că viața în Rusia nu va mai fi aceeași în anii următori.

Scăderea drastică a nivelului de trai va alimenta protestele publice și poate provoca conflicte între elite, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la colapsul statului rus, cu consecințe internaționale devastatoare.

Occidentul se află într-o situație dificilă. Fără opțiuni rămase, salvarea statului ucrainean îl va forța să facă alegeri grele.