Vestea că a fost declarat indezirabil în România și trimis acasă nu i-a căzut deloc bine irakianului Loay Ali Asae Al Dulaimi în 2006.

S-a întors în anul următor sub un nume fals și a început să aducă sute de migranți irakieni, cel puțin cinci dintre aceștia au comis atentate teroriste în numele Al-Qaeda.

Povestea românească a lui Al Dulaimi începe în 13 aprilie 1994, data la care a intrat pentru prima oară la noi în țară.

Pentru a obține viza de ședere, Al Dulaimi s-a dat comerciant obținând această calitate, așa cum arată datele dintr-o sentință judecătorească, cu acordul Agenției Române pentru Dezvoltare, un organism guvernamental aflat în subordinea prim-ministrului.

După o lună și jumătate de la aterizarea pe Aeroportul Otopeni, Al Dulaimi a înființat o firmă în București, apoi a devenit asociat unic la o alta.

În data de 22 februarie 1997, irakianul devenit afacerist trebuia să se prezinte la autoritățile române pentru prelungirea vizei, dar nu a făcut acest lucru.

În schimb, în noiembrie același an, el a obținut sub o altă identitate, folosind documente false, statutul de refugiat din partea autorităților germane.

În bazele de date din România nu figura că a părăsit teritoriul țării.

Al Dulaimi a fost condamnat și pentru că a adus ilegal sute de irakieni în România

Irakianul a folosit în România cel puțin trei identități diferite: Loay Ali Asae Al Dulaimi născut la data de 4 aprilie 1975 în Al Qaem provincia Al Anbar, Irak; Al Dulaimi A.A. Mohamad, apatrid de naționalitate irakiană, născut la data de 04.11.1976 în Bagdad, Irak; și Alsanad Rami A. Alsanad, cetățean irakian, născut la data de 07.09.1975 în Al Anbar, Irak.

Actele de refugiat ale autoritățile germane au fost emise pe cel de-al doilea nume: Al Dulaimi A.A. Mohamad.

Înarmat cu documentele nemțești și cu noul nume, proaspătul refugiat a revenit în România în decembrie 1997. După o lună s-a căsătorit cu o româncă, astfel că a obținut dreptul de ședere în România.

Timp de câțiva ani, irakianul și-a văzut de treabă administrându-și afacerile care l-au dus până la urmă după gratii.

În 2005 a intrat în atenţia structurii antiteroriste din cadrul SRI și la sfârșitul lui iulie 2006, însă, au început problemele.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus atunci declararea sa ca persoană indezirabilă pe teritoriul României timp de 15 ani.

Așa că irakianul a fost luat pe sus, pus într-un avion și trimis în Siria, dar în 2007 a fost depistat din nou în România unde susținea că are statut de refugiat emis de autoritățile germane.

Acestea însă au considerat că problema trebuie rezolvată de către autoritățile de la București din moment ce Berlinul nu i-a mai prelungit această calitate.

Birocrația românească și erorile autorităților de la Imigrări au făcut ca Ali Dulaimi să poată umbla din nou liber prin țară având un permis de tolerat.

El a intrat ilegal în România și chiar i s-a făcut dosar penal pentru trecere frauduloasă a frontierei, dar procurorii au decis în 2008 scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi.

În perioada în care a intrat ilegal în România, a înființat cu acte false în ianuarie 2007, sub identitatea Rami Alsanad, SC Carmen Fast Com din orașul Pantelimon care avea ca obiect de activitate comerțul cu îmbrăcăminte și încălțăminte.

Folosind aceeași metodă și sub aceeași identitate a înființat o altă societate comercială pentreu a aduce ilegal în România peste 250 de cetățeni irakieni pe care îi transporta spre state din Vestul Europei.

Din cauza acestor activități, traficantul cameleon a intrat din nou în atenția autorităților care au deschis două dosare de urmărire penală.

Al Dulaimi a înființat, folosind intermediari, zeci de firme pentru a aduce cetățeni arabi în România sub pretextul că sunt oameni de afaceri. Vizele erau eliberate de Ambasada României în Irak.

Mai mult, el a înființat societăți comerciale și pe numele unor membri Al-Qaeda, aproape toate având ca obiect de activitate comerțul cu diferite de produse.

Una dintre acestea este Eli Fix SRL din București, al cărui unic asociat a fost Omar Farid Ahmed alias Amir Hussein Muhamed alias Omar Farid Ahmad al Uwaid al Karbuli.

În procesul de trafic de persoane în care Al Dulaimi a fost condamnat, Omar a declarat că de obținerea vizei pentru România s-a ocupat unchiul său pentru că era prieten cu ambasadorul României în Irak, la vremea aceea Mihai Stuparu.

Omar a mai spus că nu a stat mult în România, a plecat în Suedia unde i s-a refuzat statutul de refugiat, așa că s-a întors în România cu un pașaport fals

Ava Fast Grup SRL a fost înființată pentru Omar Kh. Assey, alias Omar Klefa Asy, care a ajuns ulterior să administreze 14 firme în România.

Într-una dintre acestea, a fost asociat cu Falah M. Salem alias Munaf  Khalif Asy Sanad al Karbuli, în alta, cu Aqeel Mohamed Dhuyab.

Acesta din urmă era, potrivit declarațiilor unui martor din dosar, căutat de forțele americane din Irak, de autoritățile irakiene și de mai multe triburi pentru actele de terorism pe care le-a comis.

Omar Kh. Assey a fost unul dintre cei care a preluat în iunie 2007 părțile sociale deținute la SC Best City SRL de la Omar Hayssam, condamnat pentru răpirea a trei jurnaliști români în Irak.

Omar Hayssam (stânga) a orchestrat răpirea jurnaliștilor în 2005

Muntasier Kh. Aassi, alias Omar Atla Aod, este al cincilea membru Al-Qaeda adus în România prin această rețea.

Toți cei cinci menționați mai sus au comis atentate teroriste în Irak și, conform actului de acuzare, Al Dulaimi știa acest lucru.

În 2009, după doi ani de anchetă, el și cei doi frați ai săi au fost trimiși în judecată pentru trafic de migranți, constituirea de grup infracțional organizat și infracțiuni de fals.

În locuința din București a lor s-au găsit în timpul perchezițiilor scrisori de amenințare cu antetul Al-Qaeda.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2004 – 2008, prin falsificarea de înscrisuri și înființarea de societăți comerciale fantomă, au facilitat intrarea, șederea sau tranzitarea României a unui număr de aproximativ 250 cetățeni irakieni.

Din acest dosar a fost disjuns un altul în 2009 cu privire la infracțiunea de înlesnire a intrării/ieșirii în/din țară a persoanei despre care se cunoaște că a sprijinit/săvârșit un acțiuni teroriste.

Al Dulaimi a negat că ar fi știut ce activități aveau persoanele pe care le-a adus în România ca afaceriști.

„Nu cunosc nimic în legătură cu eventuala sumă de bani pe care Omar Farid Ahmed ar fi furat-o de la Al-Qaeda. Falah M. Salem este vărul meu și este adevărat că l-am ajutat să ajungă în România, dar nu am cunoscut nimic în legătură cu activitățile sale. Muntassier este fratele lui Falah. Omar Kh. Assey este vărul meu. Repet că nu am avut cunoștință de ce activități desfășoară aceste persoane ”, a explicat el procurorilor DIICOT.

Faptul că Omar Farid Ahmed a furat bani de la Al-Qaeda reiese și din declarația unui alt irakian aflat în România sub o altă identitate.

Alți trei martori, unii cu identitate protejată, dar și un irakian care se află în Ungaria, au confirmat legătura de rudenie a lui Omar Farid Ahmed cu un lider important al organizației teroriste, Ziad Khalaf Al Karbouli, cei doi fiind verișori.

Ziad Khalaf Al Karbouli a recunoscut la TV cel puțin un atentat

În 2005, Omar Farid Ahmed a făcut parte din comandoul care a atacat un convoi format din 12 mașini care venea din Iordania și se îndrepta spre Bagdad, un ajutor destinat poliției irakiene. Toți membrii convoiului au fost uciși.

Altă dată au atacat trei mașini care se deplasau pe aceeași rută și au omorât toate persoanele aflate la bordul acestora, cel mai probabil membri ai Mossad.

Au mai răpit un iordanian despre care credea că lucrează pentru americani, l-a dus în Irak, l-a torturat și apoi l-a ucis.

Un martor a mai explicat că Omar Farid Ahmad a fost desemnat responsabil, în zona orașului Al-Qa’im, de luptătorii străini care îngroșau rândurile Al-Qaeda.

Același martor a declarat că l-a văzut pe Omar Farid Ahmad când împreună cu alți luptători Al-Qaeda au atacat cu lansatoare de rachete trupe americane.

Pe de altă parte, Loay Al Dulaimi le-a spus procurorilor că: „Despre Muntasier Kh. Aassi arăt că acesta a avut identitate protejată acordată de statul român timp de aproximativ un an de zile, fiindu-i plătite și asigurate locuință și protecție, după care a plecat in Irak, fiind astfel foarte straniu cum a devenit terorist”.

El a mai declarat că totul este o răzbunare a unor polițiști pe care i-a denunțat pentru corupție.

Omar Farid Ahmed a fost audiat prin comisie rogatorie pentru că a fost identificat în Bulgaria. A explicat că a plătit 5.000 de dolari să ajungă în România și că în Al-Qa’im, orașul natal aflat la granița cu Siria, 75% din populație sprijinea Al-Qaeda.

La sfârșitul anului 2017, localitatea era una dintre ultimele bastioane ISIS, organizație teroristă care își are originea în Al-Qaeda Irak, parte a Al-Qaeda condusă de Abu Musab al-Zarqawi, al doilea om în organizație după Osama bin Laden.

Potrivit emeritului profesor canadian Michel Chossudovsky cunoscut pentru cărțile sale despre „războiul împotriva terorismului” ISIS este creația serviciilor secrete americane.

În prezent, orașul a intrat sub dominația unor miliții locale cu legături cu Gărzile Revoluționare din Iran care au rămas fără un lider important la începutul acestui an. Șeful Quds, trupele de elită ale Gărzilor, Qasem Soleimani a fost ucis de o dronă americană în Irak.

„Ca urmare a eforturilor Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere Terorism, cetăţeanul irakian Mohamad Al-Dulaimi a fost trimis în judecată pentru terorism în decembrie 2011. A fost condamnat definitiv în octombrie acelaşi an la 1 an şi 4 luni de închisoare pentru infracţiuni privind frontiera de stat a României şi în februarie 2013 la 4 ani de închisoare pentru crearea unui grup infracţional organizat”, se arăta într-un document al SRI.

Un martor cu identitate protejată a declarat în timpul procesului că îl știe pe Al Dulaimi din copilărie și știa că în România nu se ocupa cu treburi legale.

„Știu că inculpatul a adus oameni periculoși din Irak, adică au lucrat cu Al Qaeda. Aceștia sunt Munaf Khaled Aassi (Faleh M. Salem)  și Muntassier Aassi. Despre cei trei nominalizați mai sus, știu din Irak că făceau parte din Al Qaeda. Despre Muntasier Aassi știu că se află în Irak unde este arestat pentru acțiuni subversive. Nu știu dintre cei trei nominalizați să fie condamnați pentru terorism, dar am auzit că sunt căutați de către autoritățile irakiene și britanice”, a spus martorul.

Conform actelor din dosar, „inculpatul a facilitat intrarea în țară a unor persoane despre care se știa că au desfășurat în Irak activități teroriste în numele Al-Qaeda. Trebuie notat că datorită specificului local, rudele aparțineau aceluiași clan, în cauza de față clanul Al Karbouli care aderase la Al-Qaeda”.

Unul dintre liderii clanului, Ziad Khalaf Raja Al Karbouli avea un rang important în organizația teroristă. Fost ofițer irakian, a fost fiul șeicului care conduce tribul Al Dulaimi ce numără peste 7.000.000 de persoane în Irak,  Siria, Kuweit și Iordania.

Ziad a fost capturat de autoritățile iordaniene și acuzat că a fost adjunctul lui Abu Musab al-Zarqawi, lider Al-Qaeda ucis de armata americană în 2006 și responsabil de zeci de atacuri, răpiri, crime, decapitări și atentate.

Ziad a fost condamnat la  moarte și spânzurat în 2015 după ce a admis că a răpit și ucis mai mulți cetățeni din Irak, Iordania și Maroc.

Așa cum reiese din sentința prin care Loay Al Dulaimi a fost condamnat, numere de telefon pe care el le-a apelat din România au conexiuni cu persoane despre care există informații că fac parte din Al-Qaeda.

Instanța a reținut că inculpatul Al Dulaimi A. A. Muhamad a manifestat o abilitate deosebită în a înșela autoritățile din România și Germania.

A falsificat înscrisuri și documente de identitate, a produs identități false unor cetățeni irakieni despre care se știa că au făcut parte din organizații teroriste.

Le-a permis să intre în România și apoi în spațiul UE prin înființarea unui număr impresionant de societăți comerciale fantomă pe numele acestora.

Pe 9 octombrie 2014, Al Dulaimi a fost condamnat în acest dosar la șapte ani de închisoare, dar toate pedepsele au fost contopite și au rezultat 5 ani și 6 luni.

Nu a fost un deținut model, fiind considerat un risc pentru siguranța Penitenciarului Mărgineni.

Cu toate acestea, după mai multe încercări, a fost liberat condiționat de către magistrații Judecătoriei Moreni la începutul lunii septembrie 2017.

Imediat, Parchetul a decis expulzarea sa din România și irakianul a intrat în custodia Inspectoratului General pentru Imigrări – IGI până la definitivarea procedurilor. În martie 2019 se afla încă în custodia acestuia, iar în septembrie același an se judeca la Timișoara cu IGI.

Loay Al Dulaimi are interdicție de a intra în România timp de cinci ani de la liberarea condiționată, dar acest lucru nu-l va împiedica să se întoarcă.

Pentru a evita deportarea, în perioada cât a fost închis, a dat România în judecată la CEDO motivând că trimiterea sa în Irak i-ar fi periclitat viața.

A susținut că are trei copii în România, o soție de care a divorțat și că aceștia vor fi afectați de deportarea sa. Pledoaria sa dar nu i-a convins pe judecătorii CEDO.

Aceștia au constatat că irakianul nu a putut demonstra că din cauza condamnării sale din România va avea de suferit în Irak dacă este expulzat.

Loay Ali Ases Al Dulaimi nu a putut convinge CEDO nici că ancheta procurorilor a durat prea mult, magistrații luând în considerare complexitatea investigației.

Pe 14 ianuarie 2020, magistrații Curții Europene a Drepturilor Omului i-au respins cererea.

DOSARELE CIA: Securitatea nu putea opri atacurile teroriste care au vizat România

DOSARELE CIA: Aproape 1.000 de victime în atentatele teroriste comise de Abu Nidal între 1974 și 1986

  •  
ÎNSCRIE-TE acum pe pagina noastră de Facebook! - NEWS ROMANIA

ADRIAN MOGOȘ

Adrian Mogoș este jurnalist freelancer, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație www.crji.org și al International Consortium of Investigative Journalism www.icij.org. În cadrul ICIJ a făcut parte din echipa de jurnaliști a proiectului Offshore Leaks. A fost timp de opt ani șeful Departamentului Investigații al cotidianului Jurnalul Național. A primit bursele Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și Milena Jesenská - Institute for Human Sciences din Viena. Pentru activitatea jurnalistică a fost premiat cu: CEI-SEEMO Award, Kurt Schork Award și mențiune specială Global Shining Light Award. Una dintre investigațiile pe care le-a coordonat a fost inclusă în UNESCO Global Casebook for Investigative Journalism, iar o alta a primit din partea juriului European Press Prize apreciere specială.

error: ?