În data de 26 ianuarie 2020 vor intra în vigoare noi reglementări privind drepturile și obligațiile polițiștilor și cetățenilor.
Legea 192 /2019 modifică și completează alte legi din acest domeniu și reglementează modul în care se face controlul corporal, al bagajelor, al unui vehicul, cum trebuie să intervină polițistul și ce drepturi au persoanele care intră în contact cu aceștia.
Legea a fost gândită de senatoarea PSD Carmen Dan, fost ministru de Interne, și deputatul PSD Florin Iordache, măcelarul Legilor Justiției.
Începând cu ianuarie 2020, polițistul este îndreptățit să legitimeze și să stabilească identitatea unei persoane numai în situația în care:
Aceasta încalcă dispozițiile legale sau există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
Există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale sau are cunoștință despre faptă, autor , bunurile având legătură cu fapta;
Aceasta solicită sprijinul sau intervenția organelor de poliție ori când, din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilități, consumului de alcool sau altor substanțe psihoactive ori a altor asemenea circumstanțe necesită sprijinul organelor abilitate;
Descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deține asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcațiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
Aceasta desfășoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în fața unei autorități sau instituții publice;
Aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spațiu în care accesul este controlat;
Cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condițiile legii.
Polițistul este obligat să înștiințeze verbal persoana în legătură cu motivul legitimării.
În momentul în care oprește o persoană, polițistul este obligat să îşi facă, în prealabil, cunoscută calitatea.
Dacă este în uniformă, își spune numele şi prenumele, precum şi unitatea de poliţie din care face parte;
Dacă este în ţinută civilă, pe lângă informațiile de mai sus, trebuie să prezinte legitimaţia de serviciu sau insigna.
Excepție fac cazurile în care siguranţa poliţistului sau rezultatul intervenţiei ar putea fi periclitate. Poliţistul îşi face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil. În acest caz, intervenţia poliţistului se face prin anunţare: Poliţia!
Stabilirea identităţii unei persoane se face pe baza actelor de identitate. Atunci când persoana nu poate prezenta un act de identitate, stabilirea identităţii se realizează pe baza unui act prevăzut cu fotografie sau a declaraţiilor acesteia, precum şi a verificărilor realizate pe loc în bazele electronice de date la care polițistul are acces potrivit legii.
Dacă nu a reușit să identifice persoana prin metodele enumerate anterior, poliţistul este îndreptăţit să identifice alte persoane care poate oferi informaţii, să fotografieze și să amprenteze persoana și să publice prin orice mijloace o fotografie, înregistrare, schiţă sau descriere a persoanei dacă există o convingere rezonabilă că această măsură va ajuta la stabilirea identităţii persoanei.
Pentru aceste acțiuni nu este necesar consimţământului persoanei.
Publicitatea se realizează exclusiv în scopul identificării persoanei, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
Datele cu caracter personal astfel preluate se şterg din bazele de date ale Poliţiei imediat după identificarea persoanei, prin proceduri ireversibile, cu excepţia situaţiei în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare în curs, caz în care acestea urmează regimul probelor aplicabil procedurii judiciare.
Controlul corporal asupra persoanei legitimate și al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta se face numai în scopul:
Ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că persoana are asupra sa ori sub controlul său astfel de bunuri;
Identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe care pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, atunci când persoana face obiectul măsurii conducerii la sediul poliţiei, ori al unui mandat de aducere, ordonanţe de reţinere, mandat de arestare sau de executare a pedepselor;
Identificării unor documente sau înscrisuri care pot servi la stabilirea identităţii unei persoane aflate în stare de inconştienţă;
Identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe periculoase, atunci când persoana încearcă să pătrundă sau se află în locuri în care este interzis accesul cu acestea.
Controlul vehiculului se poate efectua şi în scopul identificării unei persoane date în urmărire sau căutată potrivit legii atunci când există motive verosimile pentru a bănui că aceasta este prezentă în vehicul.
Prin controlul vehiculului se înţelege controlul oricărui mijloc de transport pe cale rutieră, feroviară, aeriană sau pe apă.
Controlul corporal se efectuează cu respectarea demnităţii umane de către o persoană de acelaşi sex cu persoana controlată şi presupune examinarea externă a corpului şi îmbrăcămintei unei persoane, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare, îmbrăcămintea groasă poate fi examinată separat.
Atunci când prin examinare sunt identificate obiecte, la solicitarea poliţistului, persoana este obligată să le prezinte.
Controlul bagajului presupune examinarea externă a acestuia, vizual, precum şi prin palpare şi apăsare.
La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a le deschide şi de a prezenta conţinutul bagajului.
Vehiculul se examinează prin vizualizarea compartimentelor care prin construcţie sunt destinate transportului pasagerilor şi mărfurilor.
La solicitarea poliţistului, persoana are obligaţia de a deschide şi prezenta conţinutul compartimentelor.
În situaţia în care persoana nu dă curs solicitărilor, poliţistul poate proceda personal la efectuarea activităţilor solicitate, inclusiv prin folosirea forţei.
Obiectele se examinează la exterior fără a fi desfăcute sau demontate.
Corespondenţa nu se deschide sau citeşte şi nu se accesează telefonul, un sistem informatic ori alt mijloc de comunicare sau de stocare a datelor.
Nu constituie control corporal acţiunea poliţistului de a deposeda persoana de o armă de foc sau armă albă a cărei deţinere este vizibilă sau cunoscută.
Rezultatul controlului se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de poliţist şi de persoana în cauză sau de reprezentantul legal.
O copie a procesului-verbal se predă persoanei în cauză sau reprezentantului legal, refuzul semnării sau primirii consemnându-se în cuprinsul documentului.
Prevederile prezentului articol nu aduc atingere dreptului poliţistului de a efectua, după caz, percheziţia corporală sau percheziţia vehiculului, în cazurile şi condiţiile prevăzute de normele de procedură penală sau de cele privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate.
Polițistul este îndreptățit să conducă o persoană la sediul atunci când:
Nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;
Din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
Prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
Luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
Polițistul are obligația de a raporta șefului său ierarhic despre conducerea persoanei la sediul poliției în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.
Polițistul are obligația de a permite persoanei să părăsească de îndată sediul poliției după finalizarea activităților de verificare sau a măsurilor legale care se impun.
Se interzice introducerea persoanei aflate în sediul Poliției într-un centru de reținere și arestare preventivă.
Persoana condusă la sediul poliţiei are următoarele drepturi:
De a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul Poliţiei;
De a fi informată cu privire la drepturile care îi revin;
De a formula contestaţie împotriva aducerii la sediu, înainte de încetarea acestei măsuri, la şeful ierarhic al poliţistului;
De a fi asistată de un avocat, potrivit legii, de a comunica direct cu acesta, în condiţii care să asigure confidenţialitatea;
De a nu da nici o declaraţie fără prezenţa acestuia, cu excepţia comunicării datelor de identificare sau a unor informaţii necesare înlăturării unei stări de pericol iminent la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale a sa ori a altei persoane;
De a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane desemnate de aceasta cu privire la măsura luată;
De a fi consultată de un medic sau, pe propria cheltuială, de medicul indicat de aceasta.
Dacă poliţistul a folosit dispozitive cu electroşocuri, substanţe iritant-lacrimogene sau a rănit o persoană în timp ce-l reținea, el este obligat în cel mai scurt timp să solicite serviciilor specializate acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Apoi, raportează verbal situația și ulterior întocmeşte un proces-verbal.
Noua lege dă dreptul polițiștilor de a pătrunde, în orice mod, într-o locuinţă sau într-un spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără a avea consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal pentru:
A salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol;
A preveni răspândirea unei epidemii dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană decedată;
A prinde autorul unei infracţiuni flagrante comise prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu;
A prinde autorul unor acte de terorism dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu.
În situațiile prezentate mai sus, polițistul poate folosi forța dacă:
Există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
A fost refuzat sau nu a fost primit niciun răspuns la solicitările de a pătrunde în acel spaţiu.
Înainte de a pătrunde în spaţiul privat, poliţistul are obligaţia de a raporta verbal despre acest fapt pe scară ierarhică, cu excepţia situaţiei în care nu este posibil.
După înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracţiunii sau actelor de terorism, poliţistul are obligaţia de a părăsi spaţiul respectiv, exceptând situaţia în care obţine din partea persoanei îndreptăţite consimţământul de a rămâne. Apoi întocmește un proces-verbal în mai multe exemplare, o copie rămânând la persoana căreia îi aparține sau folosește spațiul respectiv.
Cu această ocazie nu are voie să efectueze acte specifice percheziţiei domiciliare.
Acţiunile poliţistului în spaţii publice, precum şi intervenţiile realizate în condiţiile explicate mai sus, sau pentru executarea unui mandat, pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare.
Nu este nevoie de consimţământul persoanelor vizate.
Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
Poliţia Română poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute timp de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor.
La împlinirea acestui termen imaginile şi/sau înregistrările se distrug prin proceduri ireversibile.
Foștii șefi ai Academiei de Poliție, trimiși în judecată pentru amenințarea unei jurnaliste