Romsilva s-a lăudat zilele trecute că auditul privind certificarea managementului forestier în standardul internațional FSC al pădurilor de stat s-a încheiat cu succes. Jurnaliștii de la Reuters au pus însă la îndoială modul în care funcționează acest sistem.
Din februarie până în iunie 2024, auditorii de la Soil Association Certification Limited din Marea Britanie au umblat prin pădurile din Suceava, Mureș, Tulcea, Vâlcea, Satu Mare, Mehedinți si Maramureș pentru a monitoriza cum lucrează Romsilva.
„Rezultatele acestor vizite de monitorizare au fost pozitive, nefiind înregistrată nicio neconformitate majoră”, se arată într-un comunicat al Regiei Pădurilor. Nu s-au dus și în Caraș-Severin unde e prăpăd în pădurea statului.
Romsilva afirmă că aproximativ 80% din pădurile proprietatea publică a statului, adică peste 2,5 milioane de hectare, dețin certificarea managementului forestier în standard FSC. Restul de 20% sunt certificate PEFC. În total, regia gestionează 48% din pădurile țării.
„Certificarea managementului forestier la standarde internaționale reprezintă garanția că pădurile respective sunt gestionate durabil, conform celor mai stricte standarde și norme internaționale din silvicultură, și că lemnul pus pe piață are proveniență certă și legală”, se mai arată în comunicatul regiei.
Ce este FSC? Forest Stewardship Council ( Consiliul pentru Administrarea Forestieră) este o organizație globală, non-profit, dedicată promovării gestionării responsabile a pădurilor la nivel mondial. Definește standarde pentru administrarea responsabilă a pădurilor. Printre regulile de bază se numără recunoașterea drepturilor comunităților și ale populațiilor indigene, viabilitate economică pe termen lung și protecția faunei sălbatice și a mediului.
Programme for the Endorsement of Forest Certification (PEFC), sau Programul pentru Aprobarea Certificării Forestiere, este un ONG non-profit care are un sistem global de certificare forestieră ce promovează gestionarea durabilă a pădurilor.
Soil Association Certification Limited din Bristol, Anglia, este firma organizației Soil Association și este, potrivit propriului site, cel mai mare organism de certificare din Marea Britanie.
Director în Romsilva: Ariile protejate ne împiedică să exploatăm pădurea. Nu facem bani!
Jurnaliștii de la Reuters au dezvăluit la începutul acestei luni că organizațiile de monitorizare a mediului din sectorul non-profit pun sigiliile lor de aprobare pe nenumărate produse din lemn promovate ca fiind produse gestionate responsabil De fapt, firmele de exploatare forestieră pe care aceste grupuri le certifică taie mari suprafețe din pădurile seculare ale Canadei.
Canada are cele mai multe operațiuni de exploatare forestieră din lume certificate ca fiind durabile, conform organizațiilor nonprofit care atestă caracterul ecologic al practicilor de exploatare forestieră. Grupurile de standard forestier, cum este și FSC, au apărut în anii 1990 ca urmare a protestelor împotriva distrugerii pădurilor tropicale.
Astăzi, ele aplică sigiliile lor verzi de aprobare pe multe produse pentru a asigura consumatorii și investitorii conștienți de mediu că acestea au fost fabricare responsabil.
Pentru a urmări distrugerea pădurilor în zonele certificate, Reuters a analizat datele forestiere din Ontario, o provincie importantă în exploatarea forestieră, și au constatat că aproximativ 30% din pădurile certificate care au fost tăiate între 2016 și 2020 aveau cel puțin 100 de ani.
Pădurile Canadei reprezintă 9% din totalul mondial și sunt considerate esențiale pentru limitarea încălzirii globale. Susținătorii mediului au cerut de multă vreme încetarea exploatării forestiere în pădurile primare sau seculare, dar organizațiile non-profit de certificare a pădurilor au ales să permită exploatarea acestor pădurilor printr-o serie de concesii făcute industriei.
Tăierea pădurilor în Ontario a avut loc în ciuda faptului că 94% din pădurile gestionate ale provinciei sunt certificate de una dintre cele două organizații dominante de certificare a mediului din Canada.
Pierderea rapidă a pădurilor vechi din Canada evidențiază deficiențele programelor de certificare care au fost puternic influențate de industriile de exploatare forestieră și produse din lemn, au descoperit jurnaliștii Reuters.
Cârdășia Romsilva – Transelectrica a distrus păduri seculare din două parcuri naționale
Deteriorarea s-a produs sub supravegherea FSC, prima organizație de certificare din lume, fondată în 1993 cu sprijinul ecologiștilor, și Sustainable Forestry Initiative (SFI), un rival fondat de un grup comercial din industria lemnului și a produselor forestiere în anul următor.
FSC a spus că nu a renunțat la angajamentul său inițial pentru gestionarea responsabilă a pădurilor și că standardele sale de certificare sunt „robuste și credibile”, dar nu a comentat analiza Reuters sau dacă tăierea unor mari secțiuni de păduri seculare este durabilă.
De la înființarea sa, FSC a relaxat standardele forestiere ca răspuns la amenințarea concurențială reprezentată de SFI și de alți certificatori prietenoși cu industria, potrivit ecologiștilor și mai multor angajați sau membri ai FSC care consiliază organizația în materie de politică și strategie.
Companiile sunt libere să aleagă ce certificator să folosească, permițându-le să evite pe cei cu standarde mai stricte și oferindu-le puterea de a face lobby pe lângă toți certificatorii pentru politici permisive, au spus angajații și membrii FSC.
Herb Hammond, un ecologist cu experiență, a condus o organizație non-profit din Columbia Britanică care a efectuat unele dintre primele audituri FSC din Canada la sfârșitul anilor 1990. Ulterior, a părăsit organizația, frustrat de ceea ce a descris ca fiind prea multe compromisuri cu industria.
„Este ușor să îi păcălești pe oameni în privința a ceea ce înseamnă o gestionare forestieră bună. Certificarea s-a dovedit a fi un fel de mizerie. Nu înseamnă cu adevărat nimic.”, a explicat el celor de la Reuters.
CRIMĂ ECOLOGICĂ: Păduri seculare dispar pe mâna specialiștilor Romsilva
Tendința de certificare a început în anii 1990, când organizații de mediu, inclusiv Greenpeace, Friends of the Earth și World Wildlife Fund, au contribuit la lansarea FSC după ce nu au reușit să obțină angajamente de conservare a pădurilor de la guvernele din întreaga lume. Ele au sperat să stimuleze companiile cu un sistem bazat pe piață care să branduiască produsele ca fiind durabile, stimulând cererea din partea cumpărătorilor exigenți. FSC a fost fondat în 1993 cu membri din mediul de afaceri, reprezentanți ai mediului și comunității.
Totuși, multe companii au fost reticente în a se alinia cu ecologiștii. În anul următor, American Forest & Paper Association, un grup comercial, a înființat SFI ca o alternativă prietenoasă cu industria. Concurența din partea SFI a forțat FSC să se confrunte cu provocarea de a menține standarde riguroase pentru silvicultură. Un raport de management al FSC a evidențiat necesitatea de a „crește rapid oferta de lemn certificat” sau de a risca să fie depășit de „un număr tot mai mare de scheme de certificare concurente”.
FSC a lansat un efort intern pentru a-și crește cota de piață, care a dus la compromisuri cu industria și la restricții mai slabe asupra exploatării, conform sursei citate. Slăbirea standardelor FSC nu a oprit însă creșterea SFI. FSC a certificat aproximativ 46 milioane de hectare de păduri canadiene la sfârșitul anului 2023, mai puțin de jumătate din cele 119 milioane de hectare certificate de SFI. La nivel global, FSC certifică 160 milioane de hectare comparativ cu 295 milioane de hectare certificate de PEFC care supraveghează SFI. Același PEFC care a certificat 20% din pădurile României.
Atât FSC, cât și SFI supraviețuiesc în mare parte din taxele plătite de industrie. FSC International a raportat în 2022 că aceste taxe au reprezentat 86% din veniturile sale anuale de 58 milioane de dolari. SFI a derivat 77% din veniturile sale de 12 milioane de dolari din astfel de taxe, conform declarației sale fiscale din 2022.
Ministerul Mediului lasă ROMSILVA să-și facă de cap în PARCURI NAȚIONALE
Unele grupuri și activiști de mediu, deși recunosc neajunsurile FSC, continuă să vadă această organizație ca fiind cea mai bună opțiune dintre alternativele imperfecte. FSC a declarat pentru Reuters că nu și-a slăbit standardele ca răspuns la concurența din partea SFI, dar rivalitatea a determinat-o să „îmbunătățească și să rafineze” procesul de certificare pentru a se asigura că rămâne „standardul de aur pentru silvicultura responsabilă.”
De cealaltă parte, SFI a susținut că lupta dintre certificatori nu „exercită o presiune negativă asupra standardelor”, ci mai degrabă promovează îmbunătățirea continuă. PEFC a declarat că permite grupurilor regionale, inclusiv SFI, să-și dezvolte propriile standarde, ceea ce „contribuie la un angajament pe termen lung față de practicile de gestionare durabilă a pădurilor.”
Standardele timpurii ale FSC subliniau necesitatea de a proteja pădurile primare și bătrâne, dar companiile au reclamat că politica era prea restrictivă și dificil de aplicat, a spus un consultant Greenpeace, fost membru al FSC.
După ani de dezbateri, membrii FSC au eliminta în 1999 cerințele de conservare a pădurilor primare, adoptând o cerință mai subiectivă de a proteja pădurile cu „valoare ridicată de conservare”. Această formulare vagă a oferit companiilor o influență mare asupra pădurilor care califică pentru protecție și a generat o industrie de consultanți, angajați și plătiți de firmele de produse forestiere, pentru a efectua studii care determină ce păduri au o valoare ridicată de conservare.
Unul dintre membrii FSC care au aprobat acea sintagmă în 1999 regretă acum pentru că s-a permis de fapt distrugerea pădurilor primare și a pădurilor bătrâne. FSC a recunoscut că regulile sale permit exploatarea certificată în astfel de zone, dar a explicat că desemnarea valorii ridicate de conservare are ca scop să asigure că o astfel de exploatare se desfășoară „cu cel mai înalt nivel de examinare și responsabilitate.”
Într-o altă concesie majoră, FSC a introdus în 2004 sistemul „FSC Mix,” care a creat o nouă etichetă pentru produsele care conțin până la 30% lemn din surse necertificate. Mișcarea a venit după presiuni din partea companiilor de celuloză și hârtie, inclusiv Klabin din Brazilia, SCA din Suedia și Mondi din Africa de Sud, precum și a editorilor de cărți și producătorilor de mobilă.
FSC Mix a devenit de atunci eticheta dominantă a grupului de certificare, reprezentând mai mult de trei sferturi din comerțul cu produse FSC și era „principala sursă de venit pentru costurile operaționale ale FSC.”
Gaura neagră a economiei românești înghite și păduri
„Am vrut doar să mă îndepărtez de întregul proiect și să avertizez oamenii: Nu aveți încredere în el”, a declarat pentru reuters Peter Wood, lector de silvicultură la Universitatea din Columbia Britanică, descriindu-și experiența „îngrozitoare” de a servi în comitetele de standarde FSC.
SFI oferă eticheta SFI Certified Sourcing care nu garantează că produsele conțin lemn din păduri certificate, atât timp cât companiile îndeplinesc anumite alte condiții.
Phil Guillery, fost membru al consiliului FSC din SUA, a spus că permiterea lemnului necertificat în sistemul FSC a adus multe alte companii de cherestea și produse forestiere în organizație și le-a oferit mai multă influență. „Au înțeles, au învățat despre politica FSC și au devenit foarte puternici”, a conchis el.
Ecologiștii critică FSC, dar au o opinie mai aspră față de SFI, citând faptul că a fost fondat de un grup din industrie și are standarde forestiere mai slabe. SFI contestă faptul că servește doar interesele industriei, standardele sale reflectând contribuțiile unui grup divers de colaboratori, inclusiv ecologiști, care fac parte din consiliul său.
După ani de presiune publică, provincia Columbia Britanică a anunțat în 2020 un plan de protejare a pădurilor bătrâne după ani de presiune publică. Un an mai târziu, oficialii au publicat hărți care arată zonele cu risc în care au cerut amânarea exploatării forestiere, dar guvernul nu a interzis niciodată exploatarea forestieră în acele zone, lăsând decizia la latitudinea industriei. Unele firme mari au ales în schimb să continue exploatarea, defrișând în zonele pe care guvernul intenționa să le protejeze.
Abilitatea companiilor de exploatare forestieră de a-și alege proprii observatori reprezintă cel mai mare obstacol în promovarea standardelor ridicate de sustenabilitate, spun avocații pentru mediu, citați de Reuters.
UN MASACRU NAȚIONAL. Stop tăierilor în parcurile naționale!
Structura de audit garantează aproape complet că firmele de exploatare forestieră pot obține certificarea, a spus un fost membru fondator al FSC care acum critică organizația. „Există un interes financiar clar pentru auditor, deoarece acordarea certificărilor FSC duce la mai multe oportunități de auditare. E ca și cum ai tipări bani”, a explicat el.
FSC a declarat că evită conflictele de interese prin externalizarea revizuirilor și certificărilor către auditori independenți care examinează practicile de exploatare forestieră ale companiilor și sunt plătiți de firmele care sunt certificate. Companiile plătesc o „taxă anuală de administrare” separată, bazată pe veniturile din produsele forestiere, sumă care ajunge la FSC după ce a fost colectată de auditor.
Cum influențează industriei auditurile de sustenabilitate? O mare companie canadiană de cherestea, certificată FSC, a fost acuzată timp de ani de zile de oameni de știință și ecologiști că defrișările sale au devastat habitatul caribu, o specie amenințată. Compania a angajat o organizație nonprofit pentru audit. S-a descoperit că nu erau respectate cerințele FSC pentru protecția habitatului.
Auditorii au suspendat certificarea companiei care i-a dat în judecată, a solicitat daune de sute de mii de dolari și a cerut interdicția publicării auditului. Procesul s-a soluționat prin acceptarea companiei de a angaja noi audiori. Noua echipă a constatat că Resolute îndeplinea standardele FSC și a rezolvat problemele din auditul anterior, ajungând cu aceleași dovezi la un alt rezultat. Compania a renunțat la FSC și s-a mutat ulterior la altă organizație de certificare. Un director de top al companiei este din 2021 în consiliul FSC Canada în 2021.
Așadar, Romsilva nu prea are de ce să se laude că pădurile statului sunt certificate de auditori trimiși de FSC și PEFC.